Consilierul Steluţa Racolţa şi-a dat “o şansă pentru viitorul tău”

Consilierul judeţean Steluţa Racolţa, pe lângă faptul că se numără printre cei mai bogaţi aleşi judeţeni, şi-a adunat în CV o adevărată pleiadă de funcţii. Pe lângă mandatul de consilier al administraţiei clujene, Racolţa face parte din staff-ul AJOFM, preşedinte al unei asociaţii patronale, reprezentant al asociaţiei în Ministerul Muncii şi… patroană! Patroana Racolţa, fără să aibă legătură cu consilierul judeţean şi reprezentantul Agenţiei Judeţene a Forţei de Muncă Cluj, a câştigat câteva finanţări europene cu proiecte pe piaţa forţei de muncă.

Consilierul judeţean Steluţa Racolţa a derulat prin societatea RSC Consulting programe cu fonduri europene (Proiectul finanţat de Uniunea europeană – 2009, “Capital uman – Resursa dezvoltării economiei”, – Proiect finanţat din fondul social european prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, “O şansă pentru viitorul tău” şi EMC – Educaţia medicală continuă 2010 – 2012).

În timp ce deţine funcţia de consilier judeţean, Racolţa este şi membru în Comitetul consultativ AJOFM Cluj şi a avut ca parteneri în programul “O şansă pentru viitorul tău” serviciile publice AJOFM Cluj şi AJOFM Sălaj şi autoritatea publică locală a municipiului Gherla.

Lansarea programului a fost susţinut de primarul oraşului Gherla, iar aprecierile asupra calităţii proiectului au venit din partea directorului AJOFM Cluj şi a mai multor persoane publice din Sălaj. În acelaşi timp, Steluţa Racolţa este şi preşedintele Asociaţiei Patronale a Furnizorilor de Formare Profesională din România.

Mai mult, pe lângă toate aceste funcţii, Racolţa reprezintă asociația patronală în Grupul de Lucru formare Profesională Cercetare Inovare din cadrul Ministerului Muncii.

Asociaţia patronală face parte din grupul ţintă al proiectului POSDRU “Acces – Formare profesională continuă, calificare, recalificare – Garanţia succesului pe piaţa muncii”!

A adus bani pentru Cluj!

Pe de o parte, din punct de vedere legislativ, faptul că Steluţa Racolţa a câştigat finanţări pentru aceste proiecte nu constituie o încălcare a legilor care stabilesc dacă un funcţionar public sau un ales local se află în incompatibilitate sau conflict de interese. Însă, din punct de vedere moral, trebuie luat în considerare că funcţiile publice din spatele consilierului judeţean pot influenţa câştigarea sau respingerea finanţării unui proiect.

“Nu consider că sunt într-o stare de incompatibilitate! Faptul că sunt consilier judeţean, că am făcut parte din AJOFM şi sunt preşedinte al unei asociaţii patronale nu constituie nici o incompatibilitate. Am scris proiecte bune, am adus bani pentru judeţul Cluj şi asta nu reprezintă nici o incompatibilitate. În lege nu scrie nicăieri că aş fi incompatibilă prin ocuparea acestor funcţii. Plus că nu mai reprezint CJ Cluj în cadrul AJOFM pentru că în locul meu a fost aleasă altă persoană. Dumneavoastră consideraţi că un ales local ar trebui să fie şomer?!”, spune Steluţa Racolţa.

Pe de altă parte, o persoană care a depus cereri de finanţare pentru o serie de proiecte europene tot pe ocuparea forţei de muncă spune că un politician care beneficiază de un anumit grad de influenţă ar trebui să evite să facă afaceri cu statul.

“Toată lumea ştie cum sunt legile în România şi că se fac întotdeauna pentru a exista o portiţă de a le eluda. De fiecare dată când am depus proiecte, am întâmpinat dificultăţi. La mine nu a venit niciodată primarul sau şeful a mai ştiu eu ce instituţie publică să îmi arate susţinerea. Mereu am întâmpinat amânări, refuzuri şi drumuri în plus pe la tot felul de ghişee!”, spune persoana care a preferat să îşi păstreze anonimatul.

Incompatibilitatea nu are culoare politică

La Cluj, ca şi în orice altă regiune a ţării, incompatibilitatea şi conflictul de interese nu ţin cont de culoarea politică.

Spre exemplu, Steluţa Cătăniciu, deputat liberal clujean, este acuzată de incompatibilitate de Agenţia Naţională de Integritate pentru că în calitate de consilier local şi avocat al unei societăţi comerciale nu s-a abţinut de la a îşi exprima votul într-o şedinţa de consiliu atunci când a fost vorba de o societate comercială pe care o reprezenta în instanţe. La ultimul termen din dosarul Steluţa Cătăniciu vs. ANI referitor la conflictul de interese al acesteia, judecătorul Rus Sergiu Leon a decis ca procesul să decurgă cu uşile închise. Motivul pentru care Cătăniciu a cerut evacuarea publicului din sală  a fost că în presă au  apărut articole referitoare la dosarul în cauză care tratează subiectul fără ca autorii să aibă înţelegerea juridică  necesară.

De asemenea, Gheorghe Şurubaru este acuzat de ANI că s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 22 iunie 2010 – 30 mai 2013, când a deţinut, simultan, funcţia de viceprimar al municipiului Cluj-Napoca şi calitatea de administrator al SC Euro Divers SRL.  Încă înainte de comunicarea ANI, constatarea stării de incompatibilitate a fost stabilită printr-un ordin al prefectului, care a cerut eliberarea din funcţie a viceprimarului Gheorghe Şurubaru, ca urmare a situaţiei de incompatibilitate care reieşea din  datele oferite de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, care confirmau calitatea de administrator la S.C. Euro Divers S.R.L. Şurubaru şi-a dat demisia din funcţie, dar la câteva minute a fost ales din nou viceprimar de către majoritatea PDL-UDMR din Consiliul Local.

Ce este conflictul de interese şi interesul personal

Conform legii, “prin conflict de interese se înţelege situaţia  în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică, potrivit dispoziţiilor art. 69, are sau ar putea avea un interes personal de natură patrimonială sau nepatrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor care îi revin, potrivit Constituţiei şi altor acte normative, precum şi interesul public”.

În cazul “interesului personal”, acesta este stabilit prin “orice avantaj material sau de altă natură,

urmărit ori obţinut, în mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, de către persoanele prevăzute la art. 69, prin folosirea reputaţiei, influenţei, facilităţilor, relaţiilor şi informaţiilor la care  au acces, în temeiul exercitării demnităţii publice sau funcţiei publice”.