De la mănăstire la tribunal. Biserica a instrumentat un dosar penal pentru săpături arheologice

În judeţul Mehedinţi, episcopia bate ministerul. Echipa de arheologi clujeni care au plecat la Baia de Aramă cu acte de la Ministerul Culturii în mână, pentru a face un diagnostic arheologic pentru presupusul „tezaur al lui Brâncoveanu”, care ar putea cuprinde tone de aur, a fost învinsă de preoţii isterizaţi de teama că aceştia vor să le fure comoara. Clericii nu numai că au obţinut în Comisia Naţională de Arheologie suspendarea arheologului MNIT Gheorghe Petrov, dar au reuşit să convingă şi poliţia să recomande începerea urmăririi penale împotriva acestuia.

Arheologul clujean Gheorghe Petrov, alături de echipa cu care a demarat lucrările pentru stabilirea unui diagnostic arheologic, au fost acuzaţi de distrugere de monumente în plângerea Episcopiei Severinului şi Strehaiei, sesizare care a ajuns la poliţie, iar acum la Parchet. „Am fost informat că au trimis dosarul la Judecătoria Baia de Aramă, că ne-au deschis, în urma plângerii de la Episcopia Severinului, proces penal pentru distrugere de monumente. Am vorbit la telefon cu purtătorul de cuvânt al IPJ Mehedinţi şi cu cel care a instrumentat dosarul, comisarul Pană, care are competenţe pe Patrimoniu, şi mi-au spus că s-a transformat în dosar de cercetare penală. El ştie care a fost treaba, că doar a fost acolo cu noi, dar se pare că reprezentanţii bisericii au insistat că a fost distrus monumentul”, a declarat Gheorghe Petrov.

Poliţiştii mehedinţeni au trimis cauza la Parchet

Inspectoratul Judeţean de Poliţie  Mehedinţi a confirmat pentru Gazeta de Cluj că a înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă propunerea de începere a urmăririi penale pentru Gheorghe Petrov, iar dosarul se află în prezent la instituţia menţionată. Reprezentanţii IPJ Mehedinţi ne-au informat că investigaţia a fost demarată în urma unei plângeri depuse la începutul lunii noiembrie de către Episcopia Severinului şi Strehaiei, prin reprezentantul său, dar şi a unei sesizări trimise poliţiei de către Direcţia Generală pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Mehedinţi.

„S-au făcut verificări, echipa care a avut dosarul în lucru a înregistrat iniţial sesizarea la general, dar după anchetă, s-a decis încadrarea lui la penal. Sunt două capete de acuzare, pentru distrugere, desfiinţare fără avizul Ministerului Culturii, degradare şi profanare de monumente istorice. Drept urmare, s-a început urmărirea penală”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Mehedinţi.

Direcţia de Cultură nu a depus plângere penală

Directorul Executiv al Direcţiei de Cultură din Mehedinţi neagă însă că instituţia pe care o conduce ar fi trimis vreo sesizare privind activitatea arheologilor clujeni la poliţie. Acesta a explicat că, în primă fază, a trimis o adresă către IPJ Mehedinţi în care anunţa data la care va veni echipa de arheologi şi faptul că probabil vor avea nevoie de sprijinul acestora pentru a intra în curtea mănăstirii. De asemenea, la venirea lui Gheorghe Petrov, direcţia a anunţat şi conducerea mănăstirii, pentru a fi informaţi de mandatul echipei de la Cluj.

O a doua adresă a fost trimisă de Direcţia Generală pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Mehedinţi la IPJ Mehedinţi în urma scrisorii primite de la Episcopia Severinului şi Strehaiei, în care se semnala că în urma lucrărilor au căzut bucăţi de frescă şi pământul s-a tasat în zona săpăturilor. „Noi am monitorizat tot ce s-a întâmplat acolo, dar nu putem să facem recomandări, nu suntem specialişti. Am înţeles că s-a constituit o echipă comună de control, la sesizarea Episcopiei. Dar noi nu am făcut plângere penală, nu putem da sentinţe de acest fel, pentru că nu suntem arhitecţi sau specialişti în construcţia monumentelor istorice, suntem funcţionari publici, şi noi ne-am făcut treaba ca la carte”, a declarat Cătălin Nicolae Pătroi, directorul Direcţiei de Cultură Mehedinţi.

Comisia de Arheologie a decis suspendarea

Pentru că un rău nu vine niciodată singur, arheologul clujean a aflat încă o veste proastă, în urma scandalului de la mănăstirea Baia de Aramă. Gheorghe Petrov a primit în 17 decembrie hârtiile de la Ministerul Culturii, care comunică decizia Comisiei Naţionale de Arheologie. Aceasta din urmă este doar o entitate cu statut consultativ, formată din specialişti, care nu poate da decizii executive. Hotărârile sale trebuie transpuse în ordine ale Ministerului.

Comisia Naţională de Arheologie a decis suspendarea sa pe o perioadă de doi ani din Registrul Arheologilor, din 22 noiembrie 2013 până în 22 noiembrie 2015. Petrov va depune contestaţie la Bucureşti şi se va prezenta în faţa comisiei la următoarea sa şedinţă, pentru a-şi susţine punctul de vedere.

La prima audiere în faţa Comisiei Naţionale de Arheologie, lui Gheorghe Petrov nu i s-a permis să-şi prezinte raportul de specialitate. „A fost ca la un proces din anii 50. Reprezentanţii Episcopiei au monopolizat discuţia, nu m-au lăsat să prezint raportul de specialitate. Cred că s-au făcut presiuni şi asupra ministerului. Mi-au stricat imaginea, şi dacă nu se rezolvă treburile în urma contestaţiei, putem ajunge şi la proces”, a declarat arheologul pentru Gazeta de Cluj.

Un caz fără precedent

„Nu am crezut că mă bag într-o asemenea afacere murdară, e ca o mafie acolo. Acum lovesc într-un om care a urmărit numai interesele statului, pentru că lor nu le convine că am vrut să facem cercetări acolo”, spune Petrov. „Nu a mai fost un asemenea precedent în cercetarea arheologică, să decidă biserica dacă lucrările au fost făcute corect sau nu. Au existat cazuri tragice de distrugere de monumente, în care nimeni nu a spus şi nu a făcut nimic, acestea trebuie prezentate comisiei, ca să înţeleagă că noi am procedat corect şi s-a exagerat din partea Episcopiei”, a adăugat arheologul.

Acesta a precizat că reprezentanţii Episcopiei Severinului şi Strehaiei au cerut lămuriri şi de la Muzeul Naţional de Istoria Transilvaniei, instituţie la care lucrează, în legătură cu săpăturile de la Baia de Aramă şi, fiind cel care ştie cel mai bine situaţia, chiar el le-a răspuns la toate întrebările. Cu toate acestea, clericii au continuat cu demersul de „înfierare” a echipei de cercetători care a cutezat să sape după „comoara lui Brâncoveanu” şi a trimis scrisoarea în care îi acuză de rele practici poliţiei, ministerului, presei, şi oricui altcuiva ar fi interesat să plece urechile la plângerea lor.

Cea mai mare comoară din Europa

Un reportaj din cadrul emisiunii În Premieră cu Carmen Avram surprinde evoluţia săpăturilor arheologice de la Baia de Aramă din luna noiembrie, la care preoţii au adus poliţia pentru a-i alunga pe specialişti, speriaţi că aceştia vor să fure tezaurul lui Brâncoveanu.

Specialiştii spun că dacă într-adevăr cantităţile de metale preţioase stipulate în copia unui document găsit de unul din foştii parohi de la Baia de Aramă (prin profanarea monumentului) sunt îngropate sub biserică, ar putea fi vorba despre cea mai mare comoară găsită vreodată în Europa.

Reportajul surprinde, de asemenea, agresiunile repetate asupra echipei de arheologi condusă de Gheorghe Petrov, de la Muzeul Naţional de Istoria Transilvaniei, deşi actele în baza cărora s-a făcut cercetarea, chiar în accepţiunea fostului ministru al Culturii Daniel Barbu, sunt perfect legale.