Regionalizarea Romaniei se intoarce

Proiectul de reformă administrativă a României, prin înlocuirea actualelor judeţe cu formaţiuni mai mari, regiunile, capabile să absoarbă fonduri de dezvoltare mai consistente, este pe cale de concretizare.

Politicienii chestionaţi de Gazeta de Cluj au declarat că susţin un astfel de proiect de reformare a statului român.

Dezbaterea naţională asupra regionalizării României a debutat timid, în toamna anului 1998, când jurnalistul Sabin Gherman a publicat în cotidianul Monitorul de Cluj un pamflet întitulat “M-am săturat de România”.
Tema reformării statului roman, preluată şi de grupul “Provincia”, care reunea intelectuali şi jurnalişti ardeleni, întâmpinată iniţial cu ostilitate de toate partidele politice, a trecut de la etapa “romantică”, în care ardelenii doreau separarea din motive ce ţin de o pretinsă superioritate civică, la etapa pragmatică: necesitatea accesării fondurilor europene. Iniţiatorii proiectului vizează controlul fondurilor europene pentru dezvoltare regională. Astfel, preşedinţii Consiliilor Judeţene, membri ai PSD, PDL, UDMR şi PNL, au căzut de acord asupra promovării unui asemenea proiect legislativ, în ciuda divergenţelor politice dintre ei, conform cotidianului România liberă. Sursa citată completează că parlamentarii din cele şase judeţe ar urma să promoveze proiectul în cadrul procedurii de revizuire a Constituţiei, care va fi iniţiat de preşedintele Traian Băsescu, după adoptarea referendumului pentru Parlament unicameral.

Bani europeni pentru transport, educaţie şi servicii sociale

Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest nu şi-a propus să promoveze o viziune proprie asupra regionalizării, asupra competenţelor şi modelelor care ar putea fi aplicate. În schimb, putem informa publicul asupra intenţiei noastre de a deschide un nou subiect pe agenda publică naţională, regională şi locală – cel legat de regionalizare, a explicat pentru Gazeta de Cluj Lia Valendorfean, expert relaţii publice în cadrul ADR Nord-Vest. În contextul pregătirii perioadei de programare 2014-2020, se estimează că, complexitatea implementării Programului Operaţional Regional şi dimensiunea acestuia vor creşte faţă de perioada 2007-2013, bineînţeles în funcţie de deciziile politice la nivelul Uniunii Europene – adică de politica de coeziune economică şi socială.
„Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest şi-a stabilit ca deziderat, în acest context, creşterea alocării financiare pentru Regiunea Transilvania de Nord”, a completat Valendorfean. „Principiul subsidiarităţii trebuie să înceapă să fie perceput şi altfel de către opinia publică, în sensul în care poţi interveni în anumite politici în momentul în care un nivel administrativ nu reuşeşte să-şi atingă obiectivele prin eforturi proprii. Acesta din urmă este motivul pentru care prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 se finanţează acum domenii ca infrastructura de transport, educaţia, serviciile sociale sau turismul. ADR Nord-Vest este preocupată în ceea ce priveşte implicarea cetăţenilor în definirea acestor soluţii, acesta fiind unul dintre motivele principale ale acţiunii noastre vizavi de regionalizare, discutată şi aprobată în unanimitate de Consiliul de Dezvoltare Regională (CDR) Nord-Vest din 10 decembrie 2009”, a conchis expertul.

Opt regiuni sunt prea puţine

Senatorul PNL de Cluj Marius Nicoară a declarat pentru Gazeta de Cluj că regionalizarea României, ca aplicare a politicilor europeane, este necesară întrucât astfel “se unesc eforturile comunităţilor locale în direcţia unei mai consistente coeziuni economice, prin demararea unor proiecte de investiţii mai mari şi mai bine articulate, fapt care, printre altele, conduce la o mai eficientă sprijinire a zonelor mai sărace din fiecare regiune”. Nicoară este de părere însă că o reîmpărţire teritorială a României aplicată strict pe cele opt regiuni de dezvoltare existente nu este eficientă. “Studii efectuate în acest sens la Bruxelles conchid că dimensiunile României impun împărţirea acesteia în 10 sau 12 regiuni, nu în 8 cum sunt acum”, a explicat senatorul.

Actualele regiuni de dezvoltare, înfiinţate doar de ochii UE

Deputatul independent de Cluj Vasile Soporan (fost PSD) a explicat pentru Gazeta de Cluj că actualele regiuni de dezvoltare, care “nu au nici un rol administrativ. Sunt structuri forţate, înfiinţate la vremea respectivă doar la solicitarea Uniunii Europene”. Soporan a amintit, din fostul lagăr socialist, exemplul Poloniei, care, în 1996, a trecut de la o structură de 59 de voievodate (echivalentul judeţelor româneşti) la una mai suplă, cu doar 16 astfel de formaţiuni administrative. „În primul rând, ar fi necesară o dezbatere la nivel naţional pe această temă, pentru a stabili clar şi neechivoc competenţele fiecărei structuri administrative: locale, regionale şi centrale. Pe urmă, este necesară o nouă lege a finanţelor publice locale, pentru că trebuie asigurate şi resursele de funcţionare ale regiunilor”, a explicat Soporan.
Deputatul PDL de Cluj Daniel Buda este de părere că încă nu se poate vorbi de desfiinţarea actualelor judeţe şi înlocuirea lui cu regiuni, pentru că aceasta „ar implica modificarea Constituţiei, ceea ce reprezintă un proces laborios, de durată”. În viziunea sa, soluţia regionalizării ar consta, la acest moment, în „lărgirea competenţelor actualelor agenţii de dezvoltare”.

Regionalizarea nu înseamnă separatism

Responsabil cu redactarea proiectului legislativ prin care regiunile ar urma să capete identitate administrativă şi politică a fost desemnat directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Claudiu Coşier, afirmă România liberă. "Cred că putem să prindem acest moment favorabil, în care legea fundamentală a statului va fi oricum revizuită. De asemenea, cred că societatea romanească a evoluat suficient de mult încat nimeni să nu se
mai teamă că regionalizarea ar însemna separatism”, a spus directorul Agentiei de Dezvoltare Regionala de Nord-Vest, conform sursei citate. Potrivit lui Claudiu Coşier, efectul practic al adoptarii regionalizării ar fi creşterea semnificativa a valorii fondurilor structurale care sunt administrate de regiunile de dezvoltare. În prezent, acestea administrează circa 18 la sută din cele 19,6 miliarde de euro destinate României drept fonduri structurale. După adoptarea regionalizării, procentul fondurilor europene administrat de către regiuni ar putea creşte până la minimum 40 la sută din total. Astfel, în intervalul 2014-2020, regiunile ar putea administra direct cel puţin opt miliarde de euro.

Dorin Petrişor