În momentul de faţă, Primăria Cluj Napoca este implicată în aproape 500 de procese şi pretenţiile pe care cei care au dat în judecată municipalitatea se ridică la zeci de milioane de euro. Pe de altă parte, şi municipalitatea ar putea recupera câteva milioane de euro în urma proceselor pe care le-a deschis împotriva diverselor persoane sau a unor societăţi comerciale. Municipalitatea clujeană este acuzată că a distrus afaceri, că nu respectă contractele încheiate şi că nu se grăbeşte în a acorda despăgubirile cerute de clujeni.
Una dintre persoanele care au dat în judecată municipalitatea clujeană este Maria Iurian. În momentul de faţă, ea cere de la primăria lui Emil Boc 6.453.435,43 de lei. În 1992, Maria Iurian a înfiinţat Salubritate Albu SNC. Ea a contractat de la Bancorex un împrumut de 180 de milioane de lei vechi. În 1993, firma clujeana a încheiat un contract de salubritate cu administraţia locală. Însă primăria nu i-a achitat lucrările, Salubritate Albu nu a putut plăti creditul luat de la Bancorex, iar banca a luat utilajele firmei pentru neplata datoriei. În 1995, Maria Iurian a înaintat o acţiune în instanţă, cerând ca Primăria să-şi achite datoriile. În 1998, după un lung sir de procese, ea a obţinut câştig de cauză. Cu toate acestea, Salubritate Albu nu a primit nici un ban de la municipalitate. În 1999, firma a înaintat o noua acţiune în instanţa, acuzând Primăria pentru neplata sumelor datorate.
După alt sir de procese, timp în care cauza a fost plimbată între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea de Apel Cluj, Maria Iurian susţine că deţine „trei decizii judecătoreşti (DC 7/1998 şi DC 563/2004 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, şi DC 3436/2005 dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti) prin care Primăria este obligată la plata sumei de 1,4 milioane lei noi, rezultată din facturile restante, actualizate cu rata inflaţiei”. Istoria conflictului începe în 1993, când Maria Iurian a semnat un contract cu Salubritate SA (o societate distinctă de Salubritate Albu), care era în subordinea Primăriei. „Contractul s-a dovedit extrem de păgubos pentru noi, întrucât Primăria a schimbat clauzele contractuale. Iniţial trebuia să primim 1425 de lei vechi pentru fiecare 1000 mp de stradă salubrizaţi. Numai că, fără să ne înştiinţeze, administraţia a modificat preţul, astfel că eram plătiţi doar cu 1068 de lei vechi pe 1000 mp. De asemenea, în actul adiţional, întreaga valoare a contractului a fost diminuată cu 50%, motivul fiind nerespectarea clauzelor contractuale”, declara Iurian.
“Boierii” care se judecă cu primăria
O altă societate care are pretenţii de 2.260.000 de lei de la municipalitatea clujeană este SC Arts Srl, o firmă care cere, pe lângă plata acestor bani, şi atragerea răspunderii civile delictuale a primarului Emil Boc. Iniţial, firma a închiriat de la municipalitate un spaţiu în centrul oraşului şi a încercat, prin intermediul legii 550/2002 (privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local) să cumpere spaţiul respectiv. Din societatea Arts fac parte Adrian Griga şi Sorin Ghite, doi dintre oamenii de afaceri cunoscuţi din Cluj. Cel dintâi este fiul procurorului Griga, unul dintre magistraţii clujeni numiţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Sorin Ghite face parte din oamenii de afaceri care au gestionat “afacerea Codec” cu radare fixe. De asemenea, Ghite a făcut afaceri şi cu “mama FNI”, Maria vlas în cadrul fondului de investiţii Quantum Invest. Administratorii firmei erau Meciu Eugeniu, Sorin Voicu Ghite şi Ioana Maria Vlas, care deţinea 50% din firmă. Quantum Invest SRL din Cluj era specializată în administrarea fondurilor, având ca obiect de activitate “activităţi ale companiilor de management”. În baza obiectului de activitate, Quantum SRL a administrat după 1996, şi falimentat, un fond de investiţii mai puţin cunoscut, Investor. Conform bilanţurilor depuse, în anul 1996 firma a avut o pierdere de 13 milioane de lei, în 1997 de 50 de milioane de lei, iar în 1998 de 185 de milioane de lei. Quantum Invest a mai funcţionat până în 2004, an după care societatea a fost radiată.
Terenul cu probleme
Cel mai costisitor proces pe care Primăria Cluj Napoca îl are este cel în care a fost dată în judecată de firma Impact, pentru nerealizarea proiectului imobiliar Cartierul Tineretului. Proiectul ar fi avut o valoare estimată de 600 de milioane de euro, iar Impact ar fi trebuit să construiască 5700 de unităţi rezidenţiale, dar şi spaţii de birouri şi comerciale pe o suprafaţă de 267 de hectare. Cei de la Impact cer daune de 4 milioane de lei şi aproape 60 de milioane de euro, calculul profitului care ar fi fost obţinut dacă proiectul ar fi decurs conform contractului. Un alt proces problemă pentru municipalitatea clujeană este cel cu Polus Real Estate, în urma căruia Primăria Cluj Napoca ar putea pierde aproximativ 100 de hectare. Este vorba de spaţiul pe care ar fi trebuit construit Cartierul Tineretului, dar care, printr-o conversie, a fost destinat construirii unui parc fotovoltaic. Partenerul primăriei a fost Polus Real Estate, care a cerut anularea în instanţă a hotărârilor consiliului local privind conversia proiectului. Societatea a cerut şi dizolvarea societăţii Cartierul Tineretului, invocând imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii şi neînţelegerile dintre acţionari, care împiedică funcţionarea firmei, iar anul trecut Tribunalul Comercial a admis cererea Polus Real Estate şi a dispus dizolvarea societăţii.
13,8 milioane de lei ar putea primi Primăria Cluj Napoca de pe urma proceselor pe care le-a deschis împotriva diferitelor persoane fizice şi juridice.
