În urmă cu aproape un secol, profesorul Augustin Maior, cel care a pus bazele telefoniei moderne, îi semnează licenţa lui Hermann Oberth, numit ulterior ”părintele astronauticii”, cu o lucrare considerată utopică de alţi academicieni. Inventatorii clujeni care s-au remarcat în ultimii ani nu se dezic de această tradiţie, fiind recunoscuţi internaţional pentru realizări impresionante în domeniul tehnologiei şi ştiinţei.
Augustin Maior se numără printre profesorii şi inventatorii cei mai de seamă care au activat în cea mai mare universitate din Ardeal, Babeş-Bolyai, fiind cunoscut pentru faptul că a pus bazele telefoniei moderne. După Primul Război Mondial şi unirea Transilvaniei cu România, Augustin Maior îşi pune experienţa sa la dispoziţia autorităţilor române, devenind director general al Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor din Transilvania şi Banat. Aproape simultan, în iulie 1919, a fost numit profesor titular la Universitatea din Cluj şi apoi director al Institutului de Fizică Teoretică şi Tehnologică al Facultăţii de Ştiinţe. În perioada 1929-1946 a fost şi decan al facultăţii.
Experimentul pe care l-a făcut în 1906, pe când era inginer la Staţia Experimentală a Poştelor din Budapesta avea să-l facă celebru în toată lumea. Astfel, el a reuşit să transmită simultan, pe o singură linie telefonică de 15 km, 5 convorbiri fără ca semnalele să interfereze. Fundamentele teoretice ale telefoniei multiple au fost publicate în 1907 în revista „Elektrotechnische Zeitschrift” şi apoi, în 1914, în lucrarea „The use of High-Frequency Alternating Currents in Telegraphy, Telephony and for Power Transmission” publicată în revista “The Electrician”.
Profesorul vizionar
Augustin Maior s-a dovedit a fi un vizionar, când, în 1923, i-a aprobat lui Hermann Oberth să-şi susţină lucrarea de licenţă la Universitatea din Cluj, după ce aceasta fusese respinsă la Universitatea din Heidelberg. El şi-a pus semnătura pe diploma celui care, mai târziu, va fi unanim recunoscut drept părintele rachetei interplanetare moderne. Hermann Oberth a studiat fizica la Cluj, München, Götingen şi Heidelberg. În 1922 începe să scrie prima lui lucrare „Racheta spre spaţiul interplanetar”, pe care în 1923 o susţine ca lucrare de licenţă la Cluj. În toamna lui 1929, Oberth lansează prima sa rachetă cu combustibil lichid, numită Kegeldüse, iar după 1932 proiectează la Mediaş o rachetă cu combustibil solid. La construirea primei rachete de mari dimensiuni din lume, numită A4, cunoscută astăzi sub numele V-2, s-au folosit 95 dintre invenţiile şi recomandările lui Hermann Oberth.
Sângele artificial, o descoperire demnă de Nobel
O echipă de cercetători de la Facultatea de Chimie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj a reuşit cu succes să testeze pe animale o soluţie de sânge artificial unică în lume. Radu Silaghi-Dumitrescu, cel care conduce echipa, a absolvit cursurile Facultăţii de Chimie a UBB din Cluj-Napoca şi are două doctorate. El a lucrat timp de doi ani în Marea Britanie. Din 2011 este conferenţiar la Facultatea de Chimie a UBB şi are peste o sută de articole publicate în reviste de specialitate. Pe lângă Radu-Silaghi Dumitrescu, din grupul de bază de cercetători fac parte doctorii în chimie Florina Deac, Alexandru Lupan, Cristina Bischin. Dumitrescu este convins că formula sângelui artificial va aduce un Premiu Nobel, dar este sceptic în privinţa realizării în România a acestui obiectiv. „Cercetătorii care vor rezolva această problemă, în sensul de a pune pe picioare o unitate de producţie şi de a utiliza un lot semnificativ de substanţă care poate fi folosită în spitale, vor lua Premiul Nobel. Acest lucru nu se va întâmpla în România şi spun asta având experienţa anilor trecuţi“, a declarat acesta pentru Adevărul.
Clujeanul care a pus bazele Google Translate
Daniel Marcu a fost nominalizat anul trecut la categoria „Cercetare” a premiilor Inventatorul European al Anului, acordate unor inventatori de top din cinci domenii de activitate. Clujeanul stabilit în prezent în Los Angeles, SUA, a fost nominalizat alături de alţi doi colegi din cadrul companiei SDL, Kevin Knight şi William Wong, respectiv de Philipp Koehn – liderul echipei, pentru „contribuţiile la progresul tehnologic, social şi economic”. Echipa celor patru cercetători a fost nominalizată la titlul de Inventatorul European al Anului pentru inventarea modelului de traducere a frazelor bazat pe probabilităţi pentru traducerile statistice automatizate, adică realizate de computer, în perioada cât au lucrat în calitate de cercetători la Institutul de Ştiinţe ale Informaţiei al Universităţii California.
Astăzi metoda la descoperirea căreia Marcu a pus lucrat este utilizată de companii mari, precum Google sau Microsoft, în servicii de traducere oferite publicului larg precum Google Translate sau Bing. La rândul Ei SDL, companie ce asigură servicii de business la nivel trans-naţional şi trans-cultural, oferă servicii de traducere descoperită de Daniel Marcu şi colegii săi pentru agenţii guvernamentale şi mari corporaţii.
Prefectul inventator
Chiar dacă în ultima vreme actualul prefect de Cluj, Gheorghe Vuşcan, a ţinut prima pagină a ziarelor, trebuie să amintim un predecesor al său cel puţin la fel de celebru şi controversat. Potrivit unui articol apărut în Cetăţeanul Clujean, Călin Platon a inventat o nouă tehnologie de fabricare a produselor refractare pe vremea când lucra ca inginer la fabrica Refrabaz SA din Dej. Brevetul lui Platon este împărţit cu o colegă ingineră, Dana Adriana Omota. Deşi documentaţia pentru obţinerea brevetului a fost depusă la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) în primăvara anului 2003, tehnologia lui Platon s-a aplicat la fabricarea cărămizii încă din anul 2002. Ioan Tecar, cel care a cumpărat Refrabaz SA în septembrie 2000 arată că acest brevet nu ar trebui să-i aparţină lui Platon. „Călin Platon a fost director general la mine, la Refrabaz. De fapt nu l-am angajat eu, ci l-am moştenit la privatizarea fabricii. Împreună cu o altă ingineră, a propus să folosim o tehnologie de producţie nouă pentru România, dar folosită în restul Europei. De aceea a fost nevoie de brevet de la OSIM, pentru că era ceva nou la noi. Nici eu şi nici colega lui n-am ştiut că el a cerut brevetarea invenţiei pe persoană fizică având în vedere că toate costurile pentru obţinerea acesteia le-a făcut Refrabazul”, a declarat Tecar pentru sursa menţionată.
Acesta a arătat că în cele din urmă prefectul şi-a primit banii pentru invenţie: un miliard de lei vechi. „M-am trezit că mi-a făcut şi plângere penală. Habar nu aveam că el avea pretenţii financiare de la mine, mai ales că inginera cu care a lucrat a spus de la bun început că cedează toate drepturile în favoarea Refrabaz. Platon a vrut să scoată nişte bani de la mine, asta a fost la urma urmei… Până la urmă i-am dat banii ca să am conştiinţă împăcată”, a spus Ioan Tecar, unul din cei mai bogaţi de afaceri din Dej.
