Instanţele ţin la proprietatea cetăţenilor. Cum a pus mâna un composesorat pe jumătate din Floreşti

Gazeta de Cluj relata într-un număr anterior că, din cele aproximativ 2600 de hectare de păşuni şi pădure din Floreşti, peste jumătate sunt în proprietatea Asociaţiei „Colonilor Urbariali Floreşti”, constituită ca şi composesorat în vederea retrocedării suprafeţelor de teren. Astăzi continuăm dezvăluirile despre constituirea acestui composesorat, cine sunt membrii asociaţiei, şi cum au reuşit să treacă peste capul Prefecturii pentru a se împroprietări cu păşunile urmaşilor floreştenilor.

Potrivit statutului „Asociaţiei Coloni Urbariali Floreşti – 1892”, aceasta a fost constituită în anul 2008, prin acordul de asociere al membrilor fondatori. Aceştia sunt Emil Cornel Abrudan, Victoria Blag, Florin Căian, Dumitru Cioban, Ariana Isabela Gîlgău, Ioan Lungu, Octavian Rusu, Ioan Szekely şi Ioan Takacs. Pentru a deveni membru în această asociaţie, statutul prevede clar că petentul trebuie să prezinte carte funciară, în care să existe „poziţii care fac competinţă din CF 373 şi CF 374” şi să poată dovedi că sunt moştenitori ai unui fost colon urbarial din Floreşti, cu acte în regulă. Problema este că acea carte funciară la care se face referire, în speţă cea pentru păşuni, ar fi dispărut de la Primăria Floreşti, fiind astfel imposibil pentru un cetăţean al comunei să ceară un extras cu care să dovedească drepturile sale în conformitate cu actele cerute de asociaţie, spun sursele Gazeta de Cluj. Astfel se explică şi numărul mic de membri ai asociaţiei, deşi colonii urbariali au, cel mai probabil, mai mulţi urmaşi în Floreşti decât mâna de oameni care a cerut comisiei de fond funciar reconstituirea dreptului de proprietate.

Pădurea se evaporă, terenul este scos la vânzare

Aşa cum am mai arătat, în comuna Floreşti, pe drumul spre satul Tăuţi, se poate observa un semn pe care scrie „De vânzare”, pe un teren care, nu demult, era împădurit. Acesta aparţine acum „Asociaţiei Coloni Urbariali Floreşti – 1892”, care are tot dreptul să exploateze pădurea pe care o are în proprietate, în limitele legii. Suprafaţa de pădure a fost defrişată în totalitate, curăţată de orice urmă a copacilor care erau cândva acolo, iar cele două hectare au fost scoase la vânzare, deşi legea impune reîmpădurirea cu puieţi. De către cine, nu s-a clarificat încă, pentru că statutul asociaţiei spune clar că „nici un membru al asociaţiei nu poate să exercite asupra patrimoniului asociaţiei, în mod individual, acte sau fapte de posesie sau de administrare, nici să revendice dreptul individual de proprietate sub titlul de membru al asociaţiei”. Preşedintele „Asociaţiei Coloni Urbariali Floreşti – 1892”, Dumitru Cioban, a cerut primăriei comunei Floreşti să aprobe planul cadastral pentru punerea în posesie cu 800 de hectare de teren. Acesta a recunoscut, însă, că în composesorat nu sunt înscrişi toţi cei care sunt trecuţi în cartea funciară în baza căreia face solicitarea, astfel că asociaţia şi-ar însuşi astfel suprafeţe care sunt de drept ale altor moştenitori decât cei înscrişi în asociaţie. Primarul Horea Şulea a refuzat semnarea actelor respective, iar asociaţia a ameninţat că va da în judecată primăria din Floreşti.

Auditul scoate la lumină neregulile funciare

Îngrijorător este rezultatul unui audit intern comandat de administraţia floreşteană în anul 2013, care arată haosul din cadrul primăriei în perioada anterioarei conduceri, perioadă în care şi-a trecut în proprietate „Asociaţia Coloni Urbariali Floreşti – 1892” suprafeţe considerabile de păşuni şi păduri din comună. Auditorul financiar Aurel Sendroni, de la SARRA SRL, arată că, în urma verificărilor actelor de la Biroul Fond Funciar al comunei Floreşti – registre şi procese verbale ale Comisiilor Locale – s-a constatat că nu există un Registru cu cererile şi adeverinţele de proprietate eliberate de Primăria Floreşti şi nu există nici anexe care să arate care este suprafaţa solicitată pentru retrocedare. De asemenea, pentru terenurile cu pădure, „punerea în posesie efectivă a terenurilor şi evidenţa/raportarea lor (…) este haotică, prin nişte schiţe întocmite de către comisii, fără dimensiuni, totul este o îmbinare prin cadastrare, din care, puse cap la cap, au rezultat suprafeţe de teren care se suprapun sau au rămas libere între parcele”.

Nouă oameni iau totul

Auditorul arată că din motivele enumerate mai sus, au rezultat 277 de litigii privind aplicarea Legilor Fondului Funciar în perioada 2006-2012, iar pentru perioada anterioară, până în 1991, nici măcar nu există un Registru de litigii.

„Asociaţia Coloni Urbariali Floreşti – 1892  a fost validată de către Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, Anexa 39, în conformitate cu Legea 1/2000 art. 33, Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar-Floreşti a acceptat şi a propus pentru validare întreaga”suprafaţă de teren, păşune şi pădure, cuprinsă în CF 373 şi CF 374, şi nu doar cotele părţi pentru cei 9 membru ai Asociaţiei”, arată raportul de audit. Alte două asociaţii, „Asociaţia Foştilor Proprietari de Păduri şi Păşuni Floreşti 1892” şi „Asociaţia Noilor Composesori Lona (Luna de Sus)”, au cerut în instanţă doar cota lor parte, dar, deşi sunt în aceeaşi situaţie juridică privind termenul de constituire ca şi „Asociaţia Coloni Urbariali Floreşti”, au rămas cu buza umflată.

Administraţia se face în instanţă

Cum s-a ajuns la această situaţie? Aşa cum am arătat în articolul anterior, Comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Floreşti avea voie, conform legii, să acorde titlul de proprietate unei singure asociaţii, deşi existau două care au solicitat acest drept pe aceeaşi Carte Funciară. Câştigătorii lozului cel mare au fost cei de la „Asociaţia Coloni Urbariali Floreşti 1982”, care au fost opriţi în avântul lor de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din cadrul Prefecturii Cluj. Aceasta a considerat că, respectând prevederile Legii 1/2000 cu modificările şi completările ulterioare, se invalidează dreptul de proprietate stabilit de comisia din Floreşti asupra păşunilor şi pădurilor din comună acordate composesoratului. Motivul este dat de faptul că asociaţia nu a fost constituită ca şi composesorat în termenul legat prevăzut de legea 247/2005. În mod normal, cererea de acordare a personalităţii juridice asociaţiei, cu scopurile statuate, trebuia aprobată de instanţă doar în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi. Judecătorul Gabriel Năsui a considerat, însă, în 2008, că asociaţia este legal constituită.

Dreptul de proprietate, SFÂNT!

Asociaţia a dat în judecată comisia prefecturii, iar instanţa de la Judecătoria Cluj-Napoca le-a dat câştig de cauză, preşedintele de şedinţă Sânziana Coroiu subliniind că Prefectura a greşit, pentru că „stabilirea termenului de 90 de zile pentru constituirea formei de asociere nu este de natură să impieteze şi să împiedice formularea cererilor de reconstituire”, iar „membrii fostei forme asociative rezonabil puteau crede că cererile lor formulate individual dar în termenul prevăzut de lege vor avea valoare juridică”. Judecătoarea face referire la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care consacră dreptul de proprietate. Cum ar veni, dreptul de proprietate al unora este mai sfânt decât legea statului (şi decât cel al moştenitorilor rămaşi cu mâna goală).

Prefectura nu s-a prezentat la acest proces, iar în recurs judecătoarea Monica Trofin a decis să menţină soluţia, obligând prefectura la plata cheltuielilor de judecată ale asociaţiei, în sumă de 1500 de lei. Astfel, trecând peste capul reprezentanţilor Guvernului în teritoriu, câţiva urmaşi ai colonilor floreşteni (din care doi nu mai sunt în viaţă, iar jumătate nici măcar nu au domiciliul în comună), s-au ales cu peste 1300 de hectare de pădure şi păşune.

Va urma…