Gherla, orasul armenesc sau Orientul Transilvaniei

O  istorie impresionantă

Gherla este unicul oraş al Transilvaniei fondat în sec al XVIII-lea după un plan  prestabilit. Evoluţia sa se suprapune în timp cu pătrunderea barocului în Transilvania, purtând, din acest motiv, peceta acestui stil în mod pregnant. Oraşul baroc Gherla numit şi Armenopolis a fost întemeiat de către o parte a armenilor veniţi din Moldova, sub conducerea episcopului Oxentius Vărvărescu, cu acordul principelui Mihai Apafi.
Apariţia oraşului Gherla este un fenomen ce se înscrie într-o tendinţă ce poate fi regăsită în ambianţa europeană al sec XVII-XVIII. Aici pot fi găsite analogii şi influenţe în originea orientală a populaţiei care fondează oraşul. Acestea sunt doar câteva elemente ale istoriei moderne, pentru că, dacă ne întoarcem şi mai în urmă în timp, aflăm că prima atestare documentară este menţionată la 6 ianuarie 1291cu numele de Gherlahida, când regele Ungariei Andrei al III-lea confirmă lucrătorilor din Ocna-Dej mai multe privilegii.

Oraşul baroc, ridicat cu piatra castrului roman

Aici găsim vestigiile unui vechi castru roman unde s-au găsit foarte multe elemente ale culturii daco-romane, ele fiind depozitate în acest moment atât în Muzeul de Istorie din Gherla, cât şi în cel din Cluj Napoca. Una dintre cele mai importante piese de istorie descoperită pe teritoriul fostului castru în 1961 este o diplomă militară romană eliberată la 2 iulie 133, sub domnia împăratului Hadrian, aparţinând soldatului Sepenestus Cornon, fiul lui Rivus, care aminteşte de Dacia Porolissensis ca unitate administrativă.
Acest castru roman a fost construit de o unitate de cavalerie având ştampila impregnată pe materialele de construcţie, A II P, Alla Secunda Pannoniorum, care făcea parte din sistemul de apărarea drumului strategic Apulum (Alba-Iulia) – Potaisa (Turda) – Napoca (Cluj Napoca)- Sumum (comuna Căşeiu – judeţul Cluj)- Porolissum (satul Moigrad – Porolissum, comuna Mirşid – judeţul Sălaj), ce apăra graniţa nordică a Daciei.
Construit iniţial pe pământ, după 143 d.Hr. castrul a fost reconstruit din piatră în vremea împăratului Antonius Pius şi avea o formă neregulată. Materialele de construcţie au fost utilizate la ridicarea cetăţii şi mai târziu a oraşului baroc de către armenii stabiliţi aici.

Cetatea fortificată a devenit închisoare

În prima jumătate al secolului al XVI-lea a fost construită în partea de nord-vest a aşezării (lângă satul denumit acum Candia), o cetate regală. Această cetate este martora istoriei zbuciumate a  Transilvaniei. Construcţia cetăţii, începută în timpul principelui Ioan Zapolya, a fost continuată de către Gheorghe Martinuzzi, care ulterior va deveni guvernatorul Transilvaniei. Fortificaţia medievală (cunoscută mai ales sub denumirea de "Cetatea Martinutzzi"), a avut iniţial un scop strategic bine determinat; de-a lungul timpului, arhitectura clădirii suferă unele modificări, în funcţie de noile destinaţii pe care le impun proprietarii ei. Din anul 1785 devine închisoare, statut pe care îl are si astăzi. O tradiţie pentru acest oraş sunt picturile pe sticlă a meşterilor ţărani din satul Nicula, vechi de peste 3 secole, acest lucru influenţând Gherla, care a fost primul centru din ţară care a adoptat acest gen artistic de sorgine medievală prin filiera germană şi austriacă.

Tablou de Rubens în biserica armenească

Trebuie să menţionăm nişte clădiri şi monumente importante din acest municipiu care fac acest trecut istoric glorios al locului. Din nouă biserici armene câte existau în Gherla, astăzi mai funcţionează două: Catedrala, având ca hram principal Sfânta Treime şi ca hram secundar Sfântul Grigore Luminătorul, şi Biserica Şimaian, cu hramul Bunei Vestiri. Biserica Şimaian sau Biserica Solomon a fost primul edificiu religios al armenilor.
Catedrala din Gherla e renumită datorită tabloului pe care-l adăposteşte. În România, la ora actuală există 3 tablouri semnate de celebrul pictor flamand Peter Paul Rubens. În timp ce primele două, printre care un portret al lui Ignaţiu de Loyola, se află în muzee, al treilea se află în Catedrala Armeano-Catolică Sfânta Treime din Gherla. Este vorba de tabloul "Coborârea lui Isus de pe Cruce". Deşi valorează milioane de dolari, tabloul poate fi văzut gratuit de cei care trec prin Gherla şi care vizitează Catedrala Armeano-Catolică.
Muzeul de Istorie din Gherla îşi desfăşoară activitatea în vestita casă Karacsony, construită între anii 1721-1725, cu o veche tradiţie de conservare, valorificare prin expunere, filme, expoziţii, publicaţii, a patrimoniului, fiind fondat în anul 1881.

Fără terenuri pentru investitori economia localităţii stagnează

Revenind în prezent am încercat să aflăm ce se întâmplă cu oraşul Gherla şi cu procesul său de sistematizare. Am stat de vorbă cu primarul municipiului Gherla, Ovidiu Drăgan Giurgeanu, care ne-a descris ce a încercat să realizeze pentru municipiu şi să integreze utilitatea în vestigiile istorice ale acestui oraş. “Având în vedere scăderea economiei, industria oraşului nemaifiind la fel de prosperă, mi-am îndreptat atenţia spre modernizarea utilităţilor. Spun acest lucru deoarece oraşul Gherla a avut neşansa ca municipalitatea să nu aibă terenuri pe care să le poată oferi unor investitori, iar lucrul acesta se resimte şi în faptul că nu s-au stabilit investitorii în jurul nostru. Am considerat că oraşul Gherla poate deveni un centru rezidenţial, un oraş în care oamenii, chiar dacă muncesc în altă parte, să poată găsi linişte, un loc curat şi cu toate utilităţile moderne necesare”.

Drumul Roman a scos camioanele din oraş

Cursa a început în 2004, când Drăgan şi-a început activitatea de primar al Gherlei, iar primul lucru cu care s-a luptat a fost scoaterea circulaţiei grele din oraş. Acest prim obiectiv s-a concretizat în 2009 prin darea în folosinţă a Drumului Roman. Pe acel traseu a existat într-adevăr drumul pe care romanii circulau făcând legătura între cetatea de la Gherla şi cetatea de la Zalău. Între aceste puncte ale apărării imperiului Daciei exista un traseu care astăzi este folosit pentru centura de ocolire a municipiului. “O altă direcţie a fost modernizarea reţelelor de apă, canalizare, gaz metan şi modernizarea iluminatului public. Pentru reţelele de apă şi canalizare s-au făcut mai multe proiecte finanţate, am început cu proiectul SAMTID, care a însemnat înlocuirea a 15 km de reţea de apă potabilă, şi va continua în perioada 2010-2013 cu o altă etapă, înlocuirea de reţele de canalizare, extinderea de reţele de apă potabilă şi canalizare, precum şi modernizarea staţiei de epurare. Toate aceste lucrări sunt licitate şi vor începe din primăvara acestui an.”

Investiţii în renaşterea Băiţei

Un alt obiectiv s-a îndreptat spre construcţia de locuinţe pentru tineri, în 2008 s-a dat în folosinţă primul bloc ANL, cel de-al doilea fiind în construcţie. În domeniul învăţământului, există un proiect pentru construcţia unei grădiniţe cu 15 săli de grupe, si care va gazdui în jur de 300 – 400 de copii. “Pentru 2010 avem în vizor continuarea lucrărilor de canalizare în cartierul Candia, se vor finaliza lucrările la reţeaua de apă potabilă şi canalizare în Băiţa, pentru a deveni această zonă, vestită cândva, iarăşi atractivă pentru investitori, chiar dacă majoritatea terenurilor de acolo sunt private. Alte chestiuni vizate pentru acest an ar fi realizarea unor studii de fezabilitate şi anume elaborarea unui noi plan de urbanism general, reabilitarea cinematografului, constuirea de locunţe pentru romi, amenajarea lacului din parcul oraşului, modernizarea străzilor, trotuarelor şi a spaţiilor verzi.”
Investitori în Gherla ar fi firma SORTILEMN, profilul acestei societăţi fiind producerea unei game variate de mobilier, furnizor al concernului suedez IKEA. Această companie  trecut de la producţia articolelor simple la fabricarea unei game foarte complexe, folosind combinaţii de materiale, lemn cu metal şi textil. Din păcate un angajator putenic pentru Gherla şi-a închis porţile. Este vorba de fabrica LISSIM, unul dintre cei mai mari producători din Transilvania de de ferestre termopan pe tâmplărie PVC şi aluminiu.

Adina Botîrcă