Şeful Camerelor de Comerţ şi Industrie din România, Mihail Vlasov, a fost arestat săptămâna trecută de procurorii DNA pentru că a cerut o mită de un milion de euro pentru a emite o soluţie favorabilă într-un dosar de arbitraj comercial. Anul trecut, mai multe Camere de Comerţ judeţene i-au cerut preşedintelui CCIR, Mihail Vlasov, documentele justificative pentru cheltuirea a 12.239.098 lei din fondurile CCIR. Şeful camerelor de Comerţ este foarte bine ancorat în politica românească. Este socrul fostului ministru de Interne, Cristian David, şi este susţinut de Ovidiu Silaghi.
Mihail Vlasov, şeful Camerelor de Comerţ şi Industrie din România, a fost arestat pentru că a cerut o mită de un milion de euro pentru a rezolva un proces de arbitraj comercial.
“Începând cu anul 2013, martorul denunţător alături de fostul său partener de afaceri erau părţi într-un dosar de arbitraj, în calitate de pârâţi-reclamanţi, dosar înregistrat pe rolul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.
Printr-un intermediar, denunţătorul a aflat că inculpatul Vlasov Mihail este interesat de industria de tipar din România şi că doreşte să-l cunoască.
La data de 13.03.2014, în urma unei programări prealabile, denunţătorul s-a prezentat la biroul inculpatului Vlasov Mihail, situat în sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României, unde, pe parcursul discuţiei, inculpatul i-a pretins denunţătorului suma de 1.000.000 euro pentru a-l ajuta să câştige procesul respectiv. După mai multe negocieri, în finalul discuţiei, Vlasov Mihail i-a propus denunţătorului următoarea înţelegere: să-i promită acestuia suma de 1.000.000 euro, iar, până la termenul din 19.03.2014, să îi dea 200.000 euro, urmând a primi de la instanţă mai multe termene de judecată, astfel încât să aibă timpul necesar să achite, în tranşe, întreaga sumă de bani”, arată procurorii DNA.
Mită în rate
Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional la care Mihail Vlasov ar fi spus că intervine pentru soluţionarea unui dosar al unui om de afaceri, de la care ar fi cerut un milion de euro, din care a primit 200.000 de euro, este condusă de vicepreşedintele BNR Bogdan Olteanu şi de fiica sa Vanda Vlasov. “La data de 18.03.2014, în jurul orelor 20:00, Vlasov Mihail s-a întâlnit cu denunţătorul în incinta unui restaurant din Bucureşti, prilej cu care, inculpatul, i-a reiterat acestuia, pretinderea sumei de 1.000.000 euro, în schimbul influenţei pe care a lăsat să se creadă că o are asupra arbitrilor din cadrul Curţii de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, promiţând că îi va determina pe aceştia, ca în exercitarea atribuţiilor de serviciu să pronunţe o soluţie favorabilă denunţătorului. În aceleaşi împrejurări, inculpatul Vlasov Mihail i-a învederat denunţătorului faptul că, iniţial trebuie remisă suma de 200.000 euro, urmând ca ulterior, după ce instanţa de arbitraj urma să dispună amânarea cauzei, până la următorul termen de judecată, acesta să îi mai remită încă 300.000 euro, în acelaşi scop. După remiterea acestei sume de bani, instanţa de arbitraj urma să dispună o soluţie favorabilă denunţătorului. În continuare, la data de 18 martie 2014 s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante, asupra inculpatului fiind găsită suma de 200.000 euro. Procurorii, în instrumentarea cauzei au beneficiat de sprijinul de specialitate al SRI şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei”, se mai arată în comunicatul DNA..
Liberalii din jurul lui Vlasov
Preşedintele Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional este Bogdan Olteanu, fost membru PNL, viceguvernator al Băncii Naţionale a României. Fiica preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie a României, notarul Vanda Anamaria Vlasov, este prim-vicepreşedintele Curţii de Arbitraj, iar Brânduşa Ştefănescu, fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este vicepreşedinte. Fostul judecător de la ICCJ Ioan Ionescu este arbitru coordonator pentru curţile de arbitraj de pe lângă camerele de comerţ judeţene, iar avocatul Bazil Oglindă este secretar ştiinţific. Membrii Colegiului Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional sunt Smaranda Angheni, decan al Facultăţii de Drept de la Universitatea „Titu Maiorescu”, Eugenia Lohan, fost judecător şef de secţie la ICCJ, Stanciu D. Cărpenaru, decanul Facultăţii de Drept de la Universitatea „Nicolae Titulescu” şi avocatul Viorel Roş, potrivit site-ului instituţiei. Curtea de Arbitraj are în structura sa 128 de arbitri români înscrişi pe o listă a arbitrilor şi dispune de o listă de arbitri străini cuprinzând 50 de persoane.
Pe lista de arbitri interni şi internaţionali, valabilă de la 6 martie 2013, sunt Mihail Vlasov şi membrii din conducerea Curţii de Arbitraj.
De asemenea, pe listă mai sunt, printre alţii, vicepreşedintele Senatului Ioan Chelaru, fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu, Viorel Ciobanu, fost judecător al Curţii Constituţionale şi fost preşedinte al Curţii de Arbitraj, fostul consilier prezidenţial Ştefan Deaconu, Gheorghe Florea, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România, deputatul Alina Gorghiu, Mircea Grosaru, fost membru al Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, avocatul Flavius Baias, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei, Adrian Balaban Grăjdan, consilier juridic, fost şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, foşti judecători la ICCJ, avocaţi, consilieri juridici şi notari.
Potrivit Regulilor de procedură arbitrală proprii, Curtea soluţionează în drept sau în echitate litigii internaţionale, în baza convenţiei arbitrale încheiate de părţile în contract, precum şi litigii interne.
Cine este Vlasov
Mihail Vlasov a făcut şi puşcărie înainte de 1989, fiind condamnat pentru trafic de influenţă, dar după 1990 a reuşit să anuleze sentinţa printr-un recurs în anulare, arătând că a fost o victimă a sistemului. De profesie avocat, a devenit preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi, ulterior fiind ales preşedintele pe ţară a acestei organizaţii. Ultima declaraţie de avere a lui Vlasov datează din 2008. Un teren intravilan era completat de o casă, un apartament şi două spaţii comerciale. Bijuteriile, tablourile şi mobila din case făceau pe atunci 800.000 de euro. Aproape 400.000 de euro şi 400.000 de lei avea Vlasov în conturi când a ajuns deputat. Conform declaraţiei, cele mai multe venituri proveneau din modă (prin soţia sa) şi avocatură.
