Președintele Academiei din Cluj, Emil Burzo, a intrat ilegitim în Academia România

Emil Burzo, președintele filialei din Cluj a Academia Română, a devenit membru al instituției în afara statutului. Burzo a devenit în 2003, la 68 de ani, membru corespondent al Academiei Române, deși la acea dată nu puteai dobândi această titulatură decât până în 65 de ani. Academia Română își va alege la nivel național noua conducere pe 8 aprilie, iar filiala din Cluj va avea alegeri pentru un nou președinte în luna mai. Culmea este că cel care a devenit ilegal membru al Academiei Române ar vrea din nou să fie șef al filialei din Cluj a celebrei instituții.

Burzo a intrat în Academie cu trei ani peste lege

Academicianul Emil Burzo s-a născut pe 30 iulie 1935 în Moreni, județul Dâmbovița. Deși nu apare pe niciunul din CV-urile sale virtuale sau nici măcar pe candidatura sa de a accede la statutul de membru plin al Academiei Române, Burzo a devenit membru corespondent al acestui for în 21 iulie 2003. La acea vreme nu aveai voie să intri ca și membru corespondent decât până în 65 de ani, conform statutului instituției. Burzo a încălcat statutul și a intrat fraudulos. Faptul că a intrat în cursul anului 2003 poate fi lecturat doar consultând anuarele Academiei Române. Noi am intrat în posesia anuarelor Academiei Române din 2008 și 2009. Acolo se arăta foarte clar tranziția de la membru corespondent din 2003 la membru titular din 2009. Suntem curioși cum un astfel de om poate să conducă în continuare un astfel de for înalt de cultură.

„Membru c.” fără an

Chiar în proiectul de candidatură al lui Emil Burzo, prin intermediul căruia a devenit ulterior membru titular al Academiei Române, nu apare niciunde când a devenit acesta membru corespondent. El își prezintă mai degrabă titulatura de membru al Academiei Româno-Americane, un for nerecunoscut științific și la nivel mondial precum Academia Română. Pe CV-ul din 2008 postat pe site-ul Academiei Române filiala Cluj, Burzo se recomandă în partea de sus ca „membru c.” al Academiei Române, fără să menționeze anul în care a dobândit această titulatură.

Emil Burzo își încheie mandatul de patru ani la șefia filialei din Cluj a Academiei Române în 2014, el fiind ales în 2010. Surse din apropierea lui Emil Burzo spun că alegerile pentru un nou mandat de patru ani la șefia filialei ar fi putut avea loc la sfârșitul anului trecut, dar că aceste proceduri ar fi ilegale, nefiind chemate toate persoanele implicate. Se pare că justificarea alegerii peste limita de vârstă legală a lui Emil Burzo a stat în pixul doamnei Nadia Nadejda Mezincescu, secretara secției de Științe Fizice. Dânsa ar fi „produs” un protocol al secției datat 1999, când Burzo a fost „propus” de secție ca și membru corespondent, dar apoi nu s-a mai putut ajunge la votul în plenul Academiei Române vreme de doar patru ani… A contat poate atât de mult că domnul Burzo era membru în colectivul de conducere de la Dubna (Rusia)?

25h/zi și reciprocitate cu Marga

Persoanele angrenate acum în proiectele pe fonduri europene nu pot să deruleze activități de mai mult de 12 ore într-o zi. Acest lucru s-a întâmplat datorită abuzurilor petrecute în cadrul proiectelor, fiind persoane care depășeau ziua de 24 de ore cu numărul de ore lucrate într-o zi. Am putea spune că această schemă a fost „brevetată” de Emil Burzo, care în perioada 1993-1994 ar fi desfășurat activități de 25 de ore într-o zi, totalizând 500 de ore pe lună, conform unor surse din domeniul educației. Desigur, acest lucru apare doar pe hârtie, deoarece Burzo nu putea practic să fie un supra-om. Culmea este că prietenul lui, Andrei Marga, a reușit să îl salveze din acest mega-scandal, el fiind atunci în plină ascensiune a puterii. De altfel, Emil Burzo a făcut o faptă de reciprocitate cu Andrei Marga. Pe raportul de activitate a filialei Academiei Române din 2013 apare cartea lui Andrei Marga: „Schimbarea lumii. Globalizare, cultură, geopolitică” (2013, Editura Academiei Române). De altfel, deși Burzo spune în raportul său pe anul precedent că în cadrul filialei din Cluj au fost angajați mai mulți cercetători, nu le specifică numele, ca și cum nu ar fi plătiți din banii publici, ci din visteria sa proprie. Culmea este că o altă revanșă ar fi chiar angajarea lui Andrei Marga la filiala Cluj a Academiei Române după ce acesta a împlinit 65 de ani, mai ales că pe raportul de activitate nu ai voie să menționezi decât angajații instituției de cultură…

Cel mai bogat academician

Emil Burzo este unul dintre cei mai bogați academicieni din România, el având 5,6 milioane de lei în conturi conform declarației de avere din 2011. Aceste sume ar fi provenit în urma unor retrocedări, pe care nu le putem contesta, dar ceea ce vă putem spune este că el a mai câștigat chiar recent anumite procese. Oricum, Burzo este unul dintre „fericiții” care au pus mâna rapid pe terenurile strămoșilor săi și a putut să le valorifice. Am putea spune că lui nu i se poate aplica citatul biblic „fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor.” Se pare că Burzo controlează doar împărăția Academiei Române, filiala Cluj și propria sa visterie. De altfel, faptul că academicianul este atât de bogat a făcut ca acesta să fie ținut cât mai aproape de „sânul Academiei Române” și chiar să „ruleze” anumite afaceri și bani ai unor colegi, conform unor surse.

Materialul acesta nu contestă în niciun fel cariera academică a lui Emil Burzo sau opera științifică a acestuia. Însă nu se poate ca un membru care a intrat în afara statutului în cel mai înalt for de cultură din România să își continue activitatea ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Toți oamenii care vor să facă parte din Academia Română ar trebui să fie egali în fața statutului acestei instituții de prestigiu și credem, fără niciun strop de îndoială, că vechea sau noua conducere va restabili dreptatea față de colegii academicieni care au respectat un anumit statut.

Cetăţean de „onoare” al Clujului

Emil Burzo a fost decan al Facultăţii de Fizică în perioada 1992-2000. El a devenit cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca în 2009, la propunerea consilierilor locali Ioan Pop, Molnos Lajor și Gheorghe Vușcan. El deține Ordinul Pontifical „Sf. Grigorie cel Mare”, dar și Senior al Cetății (2009). Șeful Filialei din Cluj a fost  în 2003 director de cinci granturi în valoare totală de 486.000 USD, conform unor informații apărute pe internet.