Unul din actele esenţial pentru continuarea procesului de avizare a proiectului de minerit cu cianuri de la Roşia Montană a fost anulat săptămâna trecută de Tribunalul Covasna. Este vorba despre Decizia Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Sibiu (ARPM) de emitere a avizului de mediu pentru ‘Plan de urbanism zonal modificat (PUZ) pentru zona de dezvoltare industrială a RMGC’ care este astfel nulă. Consecinţele anulării deciziei privind emiterea avizului de mediu sunt, o dată că, în lipsa acestui aviz compania minieră nu va putea obţine aprobarea Consiliului Local Roşia Montană pentru planul de urbanism zonal. Apoi, existenţa unui aviz de mediu valabil pentru planul de urbanism aferent este o premisă esenţială pentru desfăşurarea în condiţii de legalitate a procedurii de emitere a acordului de mediu.
În dosarele înregistrate încă din cursul anului 2011 pe rolul Tribunalului Cluj, ONG-urile au solicitat anularea, respectiv suspendarea până la soluţionarea irevocabilă a anulării, a avizului de mediu emis de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu pentru Planul de Urbanism Zonal modificat pentru Zona de Dezvoltare Industrială a RMGC. De asemenea, Asociaţiile au cerut şi suspendarea şi anularea certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic de la Roşia Montană, emis de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba. Cererile de strămutare a dosarelor au fost formulate în septembrie 2013 de către reprezentantul RMGC. Ca urmare a admiterii cererilor de strămutare, dosarele sunt pe rolul Tribunalelor Covasna, Bacău, Suceava, Buzău.
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru noul Plan de dezvoltare industrială, necesar companiei miniere, a fost demarată în 2006 la insistenţa şi demersurile organizaţiilor neguvernamentale. Anterior acestor demersuri, autorităţile de mediu au apreciat că PUZ-ul nu trebuie supus procedurii de evaluare a impactului, deoarece nu ar avea efecte semnificative asupra mediului. Procedura astfel demarată a inclus consultări cu autorităţile şi societatea civilă din Ungaria. Conform convenţiilor internaţionale, orice stat potenţial afectat de impactul transfrontalier negativ al proiectelor industriale poate cere consultaţii şi poate da un aviz cu rol consultativ. Poziţia acestor părţi a fost de respingere fermă a propunerii de plan şi a emiterii avizului de mediu. ONG-urile din România au contestat de asemenea cu argumente solide întreaga procedură, încă din etapa informaţiilor prezentate în raportul de mediu. Aceste intervenţii nu au împiedicat însă Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu să emită în martie 2011 avizul de mediu, în ciuda numeroaselor nereguli semnalate de societatea civilă şi în totalul dispreţ al normelor şi prevederilor legale.
În cauza deschisă de Alburnus Maior, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu şi Salvaţi Bucureştiul, reclamantele au susţinut în principal că decizia de a emite avizul de mediu desconsideră grav statutul de protecţie a monumentelor naturale şi istorice din Roşia Montană. Decizia ar fi permis chiar strămutarea monumentelor naturale sau distrugerea relicvelor istorice precum galeriile romane. Mai mult, o serie de acte administrative care au stat la baza emiterii Deciziei ce a făcut rolul procesului soluţionat pe 15 aprilie, au fost la rândul lor anulate anterior de instanţele competente ori şi-au pierdut valabilitatea.
Procesul câştigat de Alburnus Maior alături de organizaţiile partenere şi pierdut de cuplul ARPM—RMGC a început la Tribunalul Cluj şi a fost strămutat la Tribunalul Covasna prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Dosare strămutate pentru că judecătorii erau sub presiune
Cu privire la solicitare de strămutare din pricina presiunilor exercitate asupra magistraţilor care judecau dosarele Tribunalului Cluj, RMGC a susţinut în principal faptul că amplele mişcări de protest ce se desfăşoară în prezent la Cluj-Napoca la adresa proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montană tind să pună o presiune masivă asupra conştiinţei judecătorilor şi că această situaţie poate avea drept consecinţă imparţialitatea judecătorilor. Reprezentanţii RMGC au mai arătat că lideri ai comunităţii clujene, printre care primarul Emil Boc, dar şi reprezentanţi ai Partidului Social-Democrat au exprimat public poziţii împotriva proiectului de exploatare. În plus, au subliniat amploarea protestelor prin care participanţii tind să pună presiune asupra factorilor de decizie fac din Cluj-Napoca, al doilea mare centru al protestelor publice împotriva proiectului de exploatare, după Bucureşti.
„Strămutarea pricinii şi, în egală măsură, suspendarea acesteia sunt reclamate cu stringenţă de evenimentele ultimelor zile – amplele manifestaţii de protest împotriva proiectului minier de la Roşia Montană desfăşurate la Cluj-Napoca, luările de poziţie ale unor membri marcanţi ai organelor administraţiei publice locale (primarul Emil Boc, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj Horea Uioreanu, reprezentanţi ai structurilor locale ale celor două partide aflate la guvernare în cadrul alianţei USL)”, reiese din documentul citat. Aceste evenimente nu au rămas fără ecou în rândul magistraţilor Tribunalului Cluj. Relevantă este atitudinea manifestată de judecătorii investiţi chiar cu soluţionarea uneia dintre cauzele ce au legătură cu proiectul de la Roşia Montană”, se arată în motivarea solicitării de strămutare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a dat câştig de cauză RMGC s-a pronunţat favorabil pe toate cererile de strămutare formulate de avocaţii RMGC. În consecinţă, cele patru dosare vor părăsi Clujul pentru că este un mediu toxic pentru judecarea cauzei Roşia Montană. Ca urmare, cele patru dosare se vor judeca la Tribunalele Suceava, Bacău, Buzău şi Covasna.
