A apărut raportul Free Ex în care sunt subliniate problemele cu care se confruntă ziariştii din România. Din paginile raportului, nu lipsesc ziariştii clujeni care au fost ameninţaţi sau daţi în judecată. Departamentul FreeEx a început să publice rapoarte anuale dedicate libertăţii presei în anul 2000. Scopul acestor rapoarte este să ofere o imagine asupra principalelor evenimente şi tendinţe în ceea ce priveşte libertatea de exprimare şi, în special, în ceea ce privește libertatea presei.
Raportul tratează și câteva cazuri în care dreptul la libertatea de întrunire sau la viață privată sunt încălcate. “Am introdus aceste cazuri în măsura în care aceste drepturi au fost încălcate împreună cu dreptul la libertatea de exprimare. De asemenea, am notat cazurile în care dreptul la viață privată și cel la libertatea de exprimare au fost puse în balanță, în favoarea unuia dintre cele două, sau cazurile de încălcare a dreptului la viață privată, în măsura în care au reprezentat drepturi câștigate (sau pierdute) și pentru ziariști”, arată autorii raportului.
În 2013, România s-a situat pe locul 45 în clasamentul anual al libertății presei, realizat de Reporteri fără Frontiere, înaintea SUA (locul 46), Ungariei (locul 64), Greciei (locul 99) sau Bulgariei (locul 100), dar în urma Cehiei (locul 13), Poloniei (locul 19) sau Franței (locul 39). Indicele Sustenabilității Mass-Media, realizat de IREX, constată că „Instituțiile mass-media din țară continuă să fie politizate și afectate de puternice interese de afaceri, care slăbesc echidistanța și libertatea presei”.
Libertatea de exprimare rămâne sub pericolul reincriminării insultei și calomniei. În luna mai, Curtea Constituțională a luat o nouă decizie prin care afirmă că atingerile aduse onoarei și reputației unei persoane trebuie sancționate penal. Pe 12 decembrie 2013, Camera Deputaților a adoptat, în plen, fără consultare, printre altele, un amendament la o lege de modificare a unor acte normative prin care insulta și calomnia erau reincriminate penal. Datorită unor alte prevederi aberante conținute în proiectul de lege, acesta a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 3 din 15 ianuarie 2014 și, ulterior, respins de Senat.
Pe 1 februarie 2014 a intrat în vigoare noul Cod Penal, adoptat de Parlament în 2009. Insulta și calomnia nu apar, deocamdată, în acest cod. Din păcate, evenimentele din 2013 ne arată că pericolul reincriminării insultei și calomniei este iminent.
Ziariste ameninţate
În cuprinsul raportului sunt trecute şi câteva cazuri în care ziariştii clujeni au avut probleme, în special cu autorităţile. Jurnalista Oana Moisil de la publicația VICE a fost împiedicată de forțele de ordine să îi adreseze întrebări premierului Victor Ponta în timpul vizitei acestuia la Cluj în decembrie 2013. Victor Ponta era prezent la inaugurarea unui campus teologic la Cluj. Când a cerut explicații, jurnalistei i s-a spus: „Hai că vezi tu, vino cu noi doar” și au târât-o spre mașina Jandarmeriei. Câțiva prieteni ai jurnalistei i-au sărit în ajutor, moment în care a apărut și șeful Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Cluj, Aurel Litan, care și-a întrebat subalternii de ce au acționat așa. „Am avut ordin de la SPP (Serviciul de Pază și Protocol)”, a spus unul dintre ei. Oanei Moisil i s-a permis să plece fără ca acțiunea jandarmilor să fie justificată de șeful acestora. În ianuarie 2014, jurnalista Adina Fartuşnic de la Ziar de Cluj a fost amenințată cu moartea de mai multe persoane care fuseseră mutate în Centrul de Urgență al primăriei Cluj Napoca. Persoanele respective fuseseră mutate după ce jurnalista a publicat un articol în care descria condițiile de trai ale acestora în pădurea Făget și a cerut ajutorul autorităților pentru ca aceste familii să fie mutate într-un centru unde să beneficieze de un trai decent.
Revoltate că au fost mutați din pădure, oamenii au amenințat-o și insultat-o pe jurnalistă. „Te prind pe stradă și te omor. Te strâng de gât. Din cauza ta suntem aici. Îmi dai tu bani să mă duc la gunoi? Din pădure eram aproape, aici cum fac bani? Ma c*c pe hainele tale și pe mâncarea ta”, i-a spus unul dintre ei.
5.000 de euro pentru o şuviţă
În octombrie 2013, Curtea de Apel Cluj l-a obligat pe jurnalistul Tudor Știrbu, în solidar cu societatea editoare a săptămânalului Clujeanul, la plata a 5.000 de euro daune morale pentru publicarea în 2006 a unui articol despre un caz care îl implica pe medicul clujean Veleriu Nicula. Cu o zi înainte de prescrierea termenului de 3 ani de la publicarea articolului, medicul a deschis un proces civil, solicitând 100.000 de euro daune morale. Contactat de ActiveWatch pentru raportul FreeEx „Libertatea presei în România 2012”, Tudor Știrbu a declarat: „Medicul Valeriu Nicula a venit o singură dată la redacţia Clujeanul, în lunea în care săptămânalul a ieşit pe tarabe (12 aprilie 2006), nemulţumit de faptul că articolul a fost publicat. Înainte de a fi publicat, în timpul documentării, i-am cerut o poziţie vizavi de caz, reacţie care a fost publicată in extenso în ziar. El n-a mai venit niciodată la redacţie şi n-a cerut niciodată să fie publicate rezultatul de la Colegiul Medicilor sau a cercetărilor Parchetului. M-am interesat eu la 3-4 luni, dar nu se înaintase cu anchetele, aşa că nu aveam ce să public”, a declarat ziaristul clujean. În decembrie 2013 Înalta Curte de Casație și Justiție menținut decizia Curții de Apel Cluj. Jurnalistul a declarat pentru ActiveWatch că intenționează să facă o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, deîndată ce va avea motivarea deciziei ICCJ, care la data publicării acestui raport (mai 2014) încă nu îi fusese comunicată.
Şi la cultură se pune pumnu-n gură!
Mircea Arman, managerul revistei culturale clujene Tribuna, sponsorizată de Consiliul Județean, a dispus concedierea („pe motive administrative”), în iunie 2013, a trei dintre redactorii revistei (scriitorii Ștefan Manasia, Claudiu Groza și Ioan Pavel-Azap), după ce aceștia protestaseră la adresa unor decizii interne abuzive ale lui Arman, luate fără consultarea redacției. „Dl Arman a suprimat ședințele de sumar, a eliminat colaboratori vechi și, prin vehemența tonului, a îndepărtat mulți scriitori, publiciști, intelectuali și universitari clujeni de paginile Tribunei. Practic, redactorii văd noul număr atunci când acesta apare, la 1 sau 16 ale fiecărei luni. Lipsește până și mimarea dialogului cu echipa redacțională: pentru domnul Arman nu contează că avem în spate ani de practică jurnalistică, premii, performanțe scriitoricești”, a scris Ștefan Manasia, unul dintre redactori.
Astai linia rosie a unora din autoritatile romane. O orientare clara spre eest.