UBB a pus piatra de temelie ULBS. Universitatea din Sibiu, refugiul universităţii clujene în epoca hortystă

Universitatea “Regele Ferdinand I”, precursoarea Universităţii Babeş-Bolyai, a fost pusă în 1940 să aleagă între a se supune conducerii horthyste şi a-şi schimba limba oficiară în cea maghiară sau a se muta. Conducerea instituţiei şi-a mutat catedrele la Sibiu şi la Timişoara. Odată cu relocarea profesorilor şi întregului sistem universitar s-a mutat şi echipa de fotbal Universitatea Cluj. Universitatea s-a întors la Cluj în 1945, dar fundamentele unei instituţii de învăţământ superior a rămas la Sibiu. Încetul cu încetul s-a format o instituţie care acum face parte alături de UBB în U-Multirank, un clasament de performanţă realizat de Uniunea Europeană. Oficialii Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu au hotărât să sărbătorească 45 de ani de la înfiinţarea instituţiei prin acordarea titlului de doctor honoris causa rectorului UBB, Ioan Aurel Pop.

Gazeta de Cluj vă prezintă o poveste de onoare. Conducătorii sistemului universitar clujean au făcut în 1940 un gest care ar trebui să fie o lecţie pentru oricine: au preferat să mute universitatea de la Cluj la Sibiu şi Timişoara decât să îi schimbă limba oficială. A fost o lovitură pentru sistemul horthyst, iar alături de instituţia de învăţământ superior a venit la Sibiu şi echipa de fotbal U Cluj. Povestea este explicată de doi oameni de la universităţile din Sibiu şi din Cluj care au cercetat şi cunosc toate detaliile.

Deschiderea festivă a facultăţii din Sibiu a avut loc pe 3 octombrie 1969 în Sala Festivă a Bibliotecii ASTRA. În fotografia de epocă la microfon vorbeşte Nicolae Lupu, apoi, de la stânga la dreapta sunt aşezaţi: Ion Traian Ştefănescu, ministrul Tineretului, acad. prof. univ. dr. Ştefan Pascu, rector al Universităţii „Babeş-Bolyai”, Richard Winter, preşedintele C.J. Sibiu, acad. Miron Constantinescu, secretar al C.C. al P.C.R., acad. Constantin Daicoviciu, preşedintele Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Române, director al Muzeului Transilvaniei, membru al Consiliului de Stat, prof. univ. dr. Emilia Milicescu, Universitatea din Bucureşti, fondatoare a Catedrei de Limba şi Literatura Română la Facultatea de Filologie-Istorie din Sibiu şi Vasile Duca, preşedintele C.J. Cluj-Napoca.

Cum a început mutarea

“Totul a început de fapt cu mutarea Universităţii din Cluj la Sibiu după dictatul de la Viena din 1940. Aceasta se numea la vremea respectivă Universitatea “Regele Ferdinand I”. Facultatea de Medicină, de Istorie, Filozofia au fost relocate la Sibiu. Instituţia a funcţionat la Sibiu din 1940 şi până în 1945. Pe urmă, ca urmare a schimbărilor care s-au petrecut după al doilea război mondial şi prin faptul că unul dintre conducătorii universităţii, Constantin Daivcoviciu, a ajuns să aibă o poziţie politică importantă, Câţiva dintre absolvenţii UBB, printre care şi Nicolae Lupu, care în 1967 era directorul muzeului Brukenthal, împreună cu alţi oameni de cultură din Sibiu au înaintat o cerere prin care se cerea înfiinţarea unei structuri universitare la Sibiu. Daicoviciu a susţinut în 1968 această doleanţă, venită pe filiera Consiliului Judeţean Sibiu către Ministerul Învăţământului şi s-a dat acceptul ca începând cu 1 octombrie 1969 să se înfiinţeze o secţie de filologie istorică ca sucursală a Universităţii Babeş-Bolyai. La 3 octombrie 1969 rectorul universităţii din Cluj, Ştefan Pascu, a ţinut discursul inaugural împreună cu o serie de persoane şi politice şi culturale ale vremii: Ministrul Tineretului, Ioan Traian Ştefănescu.  Evenimentul a avut loc în sala festivă a bibliotecii Astra. Academicianul Ştefan Pascu, rector al UBB, Richard Winter, preşedintele CJ Sibiu, academicianul Miron Constantinescu, secretar al comitetului central al PCR, academicianul Constantin Daicoviciu, directorul MNIT şi directorul filialei din Cluj a Academiei Române, membru în consiliul de stat şi Vasile Duca, preşedintele CJ Cluj au participat. S-a început cu secţia de filologie-istorie însemnând engleză-germană şi istorie.

În 1976 această sucursală devine autonomă şi se înfiinţează institutul de învăţământ superior autonom din Sibiu, nemaifiind subordonat UBB. Piatra de temelie a Universităţii Lucian Blaga a fost pusă de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Au refuzat limba maghiară

Cu siguranţă retragerea Universităţii Cluj la Sibiu e legată de aceeaşi problemă, de faptul că în 1940 Universitatea din Cluj, cu toate structurile sale, a fost pusă să aleagă între a se desfiinţa sau a se reloca. Universitatea Ferdinand I trebuia să treacă ca limbă oficială limba maghiară deoarece teritoriul de Nord-Est a intrat sub autoritatea maghiară.  Din motive obiective decizia a fost de a reloca structurile universităţii în alte oraşe, respectiv Sibiu şi în Timişoara.

La Sibiu s-au relocat medicina, istoria şi filozofia. În acest context s-a luat şi structura să se mute şi structurile sportive(n.r. respectiv echipa de fotbal Universitatea Cluj).

Mutarea a venit odată cu cedarea teritoriului către Ungaria. Ungaria era un regim de dreapta condus de amiralul Horthy(n.r. Miklos Horthy -1868-1957). Un regim precum cel din Italia al lui Mussolini şi Germania a lui Hitler. Era un regim similar cu cel din Rusia, chiar dacă era de stânga, al lui Stalin. Nu atât regimul în sine a creat problema, ci faptul că autoritatea s-a impus asupra teritoriului de Nord-Est a Transilvaniei”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Marian Ţiplic, prorectorul Universităţii din Sibiu.

Primul profesor de la Istoria Artei

“Am scris despre primul profesor de istoria artei, Coriolan Petranu,  într-un capitol pe care l-am scris în cartea Istoria Artei la Universitatea din Cluj  Vol. I (1919-1987) (Nicolae Sabău, Corina Simon, Vlad Ţoca), Presa Universitară Clujeană, 2010. Exista un capitol care dezbate această chestiune a plecării odată cu anul 1940 a universităţii clujene la Sibiu şi ce s-a întâmplat cu seminarul de istoria artei, dar şi cu biblioteca şi întreaga mutare. 

Coriolan Petranu este cel are a întemeiat seminarul şi catedra de Istoria Artei. El a fost un ilustru istoric de artă care s-a ocupat de arhitectura vernaculară, a bisericilor de lemn din Transilvania. A fost primul care s-a ocupat de această arhitectură a românilor. Capitolul despre care vorbesc a fost scris pe baza izvoarelor şi pe baza documentelor foarte bogate care se află în arhiva noastră de la fosta Catedra de Istoria Artei şi este intitulat sugestiv “Ani de Refugiu”. În anii 1941-1942, când era deja al doilea an de refugiu, rectorul de atunci al Almei Mater Napocensis era ilustrul Iuliu Haţieganu şi acesta a marcat latura vieţii universitare. El a socotit universitatea ca un organism viu, dătător de viaţă, chiar în această situaţie de înstrăinare faţă de locul unde s-a născut sistemul de învăţământ superior. La Sibiu au mers o parte dintre facultăţi, iar cele de ştiinţe s-au mutat la Timişoara.

Catedra de istoria artei şi-a început cursurile de 1 octombrie 1940, iar istoria acesteia e o adevărată odisee care merită parcursă.  Îmi declar tot ataşamentul şi felicitările faţă de colegul, prietenul Ioan Aurel Pop care primeşte bine meritat acest titlu de doctor honoris causa la Universitatea din Sibiu”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Nicolae Sabău, profesor emerit al UBB.

Din păcate până acum, UBB-ul a preferat în mod constant gloria asocierii cu Târgu Jiul, încercând să marginalizeze complet Sibiului. Abia acum are loc acest gest de normalitate şi de prietenie între cele două instituţii de învăţământ superior cu un trecut comun. Un trecut care a scris o istorie frumoasă a universităţii din Cluj şi a curajului oamenilor care au condus-o…

 “Piatra de temelie a Universităţii Lucian Blaga a fost pusă de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca”, a declarat Marian Ţiplic, prorectorul Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu.