Cu zeci de străzi de pământ în municipiu care încă nu au avut parte de asfalt, s-au găsit bani pentru un drum comunal de la periferia oraşului. Mai mult, lucrările de asfaltare au fost finanţate direct de la centru. Toate acestea au şi o explicaţie: pe drumul în cauză se află vila preşedintelui de Consiliu Judeţean Radu Moldovan.
La finalul anului trecut, Primăria Bistriţa semna un contract pentru asfaltarea drumului comunal 8C Bistriţa-Slătiniţa, lucrări pentru care se cheltuiesc nu mai puţin de 2,3 milioane de lei. DN 8C are doar doi kilometri şi cuprinde străzile Valea Rusului, Viile cu Pomi, Ulmului şi Gorunului. Potrivit inventarului domeniului public, în jur de 150 de străzi din cele 400 pe care le are municipiul Bistriţa sunt de pământ. Lungimea lor totală este de peste 70 de kilometri. Procesul de asfaltare a noilor zone de locuinţe, care s-au dezvoltat în ultimii 10-15 ani este unul anevoios.
Sunt străzi care aşteaptă să fie modernizate de mai bine de 10 ani
Toate lucrările au fost executate în ultimii ani din bani de la bugetul local, astfel încât numărul străzilor asfaltate anual nu a trecut de 4-5. În aceste condiţii, cum s-a întâmplat ca să fie asfaltat tocmai un drum comunal într-o zonă care a început să se dezvolte doar de nici 5 ani?
Răspunsul este foarte simplu şi are legătură cu cei care locuiesc acolo. Mai precis are legătură cu Radu Moldovan, care şi-a făcut casă pe drumul comunal în cauză. Mai mult, şi constructorul este unul agreat de preşedintele de Consiliu Judeţean, strada în cauză fiind asfaltată de către Frasinul, care primeşte peste un milion de lei pentru fiecare kilometru asfaltat. Lucrurile însă nu se opresc aici. Pentru asfaltarea Drumului Comunal 8C Primăria Bistriţa a primit bani direct de la centru. De altfel, acesta este singurul drum comunal din municipiu şi cel mai probabil din judeţ care primeşte finanţare direct de la centru.
Licitaţia a fost organizată în luna octombrie a anului 2013 de către Primăria Bistriţa. În luna noiembrie, Primăria Bistriţa deja semna contractul cu Frasinul, care, se pare, a venit cu cea mai bună ofertă de preţ, scăzând suma alocată de către municipalitate de la 2,6 milioane de lei la 1,8 milioane de lei, fără TVA. La licitaţia în cauză au participat 6 firme, toate agreate de autorităţile locale şi judeţene, însă a fost câştigată de cine trebuie. Astfel, în afară de Frasinul, a mai participat SC Dimex 2000 Company SRL, SC Antrepriza de Reparaţii şi Lucrări ARL Cluj, Construct Petrom SRL, SC Îndemânarea Prodcom şi firma Consiliului Judeţean SC Lucrări Drumuri şi Poduri SA. Niciuna dintre aceste societăţi comerciale nu a făcut contestaţie la licitaţia în cauză.
Traian Larionesi, campion la licitaţii
Numai anul trecut, compania lui Traian Larionesi Frasinul a pus mâna pe licitaţii cu statul în valoare de peste 47 de milioane de lei. A câştigat licitaţii publice organizate de Primăria Sângeorz-Băi, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, comunele Rebra, Salva, Josenii Bârgăului, Zagra sau Telciu. Nu a lipsit nici Primăria Bistriţa şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, care a semnat contract cu Frasinul pentru asfaltarea drumului comunal C8 şi respectiv pentru deszăpezire. Sumele cele mai mari au fost încasate de la Zagra, Telciu şi Josenii Bârgăului, câte 6 milioane de lei de la fiecare pentru modernizarea şi extinderea infrastructurii forestiere.
Toate aceste licitaţii vizează construcţiile civile, asta deşi Traian Larionesi s-a impus în domeniul exploatării şi prelucrării lemnului. Reprofilarea este însă susţinută puternic de contractele cu instituţiile publice, câştigate în ultimii ani pe bandă rulantă. SC Frasinul SRL, compania cu care defilează Traian Larionesi la toate licitaţiile care includ lucrări civile, a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri ce se apropia de 76,5 milioane de lei, un profit de peste un milion de lei şi datorii de peste 20 de milioane de lei.
Aceasta nu este însă singura societate comercială deţinută de Traian Larionesi şi de familia sa. O altă societate comercială este Transilvania Internaţional, care însă a avut pierderi de peste 21.500 de lei. În 2013, Traian Larionesi a încercat să atace şi zona producţiei de energie electrică, investind în mai multe societăţi comerciale de profil. De asemenea, cu gândul probabil la groapa ecologică de la Tărpiu, care va fi ofertantă din punct de vedere financiar în următorii ani Larionesi a început în anul 2013 să investească în recuperarea materialelor reciclabile sortate anul trecut. Deocamdată nu a câştigat nicio licitaţie în acest sens, dar nu se ştie.
Asfaltarea preferenţială a străzilor, „boală” veche
Acesta nu este primul caz în care sunt asfaltate străzile pe care stau mai marii din municipiu sau din primărie. În anul 2011 a fost asfaltată strada Turnului, pe care întâmplător locuieşte Ioan Găzdac, director executiv în cadrul Primăriei Bistriţa. A urmat strada Moşilor, pe care are o vilă cochetă tocmai primarul Ovidiu Creţu şi Turnului, unde locuieşte arhitectul şef al oraşului, Monica Pop. Mustrat fiind de mai mulţi bistriţeni care locuiesc în zonă şi care n-au avut parte de asfalt, deşi plătesc taxe şi impozite ca şi toţi ceilalţi, Ovidiu Creţu a motivat în 2011 ordinea în care sunt asfaltate străzile astfel:
„Ordinea în care sunt realizate ţine în principal de felul în care constructorii gestionează diferitele etape ale acestor intervenţii. Nu cred că dacă ordinea ar fi fost inversă, lucrurile ar sta altfel. Insinuările referitoare la faptul că în zonă locuieşte o angajată a primăriei (n.r. arhitecta şefă Monica Pop) cred că sunt deplasate. Urmând această logică înseamnă că dacă pe fiecare stradă nemodernizată din Bistriţa ar locui un angajat al Primăriei, asta ar presupune să nu mai facem astfel de lucrări”.
