Primăria clujeană umblă cu cioara vopsită încă din 1969. Lacul I Gheorgheni, ocupat fără acte legale de administraţia locală

Primăria Cluj-Napoca a inaugurat anul trecut parcul de lângă Iulius Mall, unde s-au realizat amenajări, fără a avea însă documente legale care să îi dea măcar drept de administrare a întregii suprafeţe. Singura hârtie prezentată de instituţie instanţei în litigiul de retrocedare este lipsită de legalitate, iar actele normative invocate nici măcar nu există!

Consilierii locali au votat joi proiectul de hotărâre privind „însuşirea documentaţiei tehnice de înscriere în cartea funciara a unui teren situat în municipiul Cluj-Napoca, zona lac I Gheorgheni”. Prin această decizie, administraţia va efectua dezlipirea a patru parcele în suprafaţă totală de 13.161 mp, restituite lui Domşa Antoniu, Domşa Aurelia şi Ionescu Maria-Iuliana, şi 43.856 mp, care intră în mod legal în administrarea municipiului. Alţi 15.400 mp vor fi alipiţi pentru a fi înscrişi în Cartea Funciară (CF) în proprietatea municipiului.

Despăgubiţi pentru nesimţirea administraţiei

Până la realizarea acestor formalităţi, în zona lacurilor Gheorgheni, Primăria Cluj-Napoca ocupă fără titlu de proprietate o suprafaţă de 10657 mp, iar lucrările executate acolo au fost în tot acest timp ilegale, a stabilit Tribunalul Cluj, care a obligat instituţia să restituie moştenitorilor proprietarului de drept o parte din teren şi să le acorde despăgubiri pentru zona care nu mai poate fi retrocedată.

Reclamanţii au arătat în chemarea în judecată că în anul 1969 o parte din terenul de la Lacul I Gheorgheni a fost ocupat fără nici un titlu de către stat. ”După anul 1990, au încercat să afle care este situaţia juridică a terenului ocupat, cu atât mai mult cu cât în cartea funciară nu s-au operat niciodată nici un fel de modificări, reclamanţii operând în anul 1970 succesiunea după defunctul proprietar sub Bl Domşa Sabin.

Umblă cu hârtii fără parafă

Reclamanţii precizează că au promovat o acţiune în contencios administrativ, înregistrată cu nr. 2840/117/2007 pe rolul Tribunalului Cluj, având ca obiect obligarea pârâtului primarul Municipiului Cluj-Napoca la a le preda documentaţia în copie certificată în baza căreia foloseşte o parte a imobilului”, arată sentinţa Tribunalului Cluj din 2012.

Primăria a adus actele, dar, surpriză!, acestea nu aveau nici un fel de parafă. „Pe parcursul soluţionării litigiului, pârâtul a depus un înscris, intitulat Decizia nr. 450 din 10 iunie 1969 a Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Cluj, act care nu poartă nici o ştampilă sau sigiliu al unităţii emitente. Din conţinutul înscrisului rezultă că „se consideră trecute în proprietatea statului în administrarea operativă a Consiliului popular al municipiului Cluj” o serie de terenuri, printre care şi suprafaţa de 0,96 ha, cu nr. topo 15532/4/3, 15532/5, 15532/6, „proprietatea numiţilor Domşa Sabin şi soţia Pintea Aurelia”. „Temeiurile legale” invocate în înscris sunt art. 7 din Constituţia R.S. România, Decretul 143/1953 şi nr. 39/1956, art. 47 din Legea nr.57/1968. Pârâtul a arătat că acesta este singurul act pe care îl deţine”, arată instanţa.

Juriştii Primăriei, făcuţi praf

Mai departe, Tribunalul demontează toate „temeiurile legale” invocate de Primărie. Menţionează în primul rând reclamaţia întemeiată a moştenitorilor fostului proprietar legată de faptul că documentul prezentat de Primărie nu poartă nici sigiliul şi nici ştampila vreunei instituţii, dar şi faptul că proprietarii de carte funciară ai terenului nu au fost niciodată notificaţi în legătură cu schimbarea „proprietarului terenului.”

În primul rând, arată sentinţa, Comitetul executiv al municipiului, cel care a dat decizia de luare în folosinţă a terenului de către administraţia locală, nu avea atribuţii care să îi permită preluarea unui teren. Decizia trebuia să fie a consiliului popular, iar comitetul avea rolul de a emite decizii prin care să pună în practică aceste decizii.

În al doilea rând, articolul 7 al Constituţiei, menţionat de juriştii Primăriei, face referire strict la „ape”, iar terenul în litigiu nu se încadra în această categorie, având destinaţia de „arător şi mlăştinos”. Nu în ultimul rând, Decretul 143/1953 „nu există sau nu a fost niciodată publicat, iar Decretul nr. 39/1953 nu există sau nu a fost niciodată publicat, iar Decretul nr. 39/1956 reglementează apele teritoriale ale României”.

Au executat lucrări ilegale pe terenul altora

„Că „actul” de preluare din 1969 a fost unul inexistent, fără efecte juridice, fiind vorba de o ocupare fără titlu, o dovedesc şi înscrisurile de CF, din care reiese că în anul 1970, urmare a dezbaterii succesorale după Domşa Sabin, au fost înscrişi ca proprietari în CF 7919 Cluj Domşa Antoniu Dumitru, Domşa Aurelia şi Ionescu Maria Iuliana”, subliniază judecătorul.

Astfel, instanţa consideră că nu există nicio dovadă asupra faptului că terenul în litigiu ar aparţine domeniului public, iar faptul că reprezintă amenajare de utilitate publică nu este suficient în lipsa unui titlu de proprietate valabil. „Nu există de asemenea nici o dovadă privind actele în baza cărora s-au efectuat orice fel de lucrări asupra terenului lor, aflându-se într-o situaţie similară cu cea a construcţiilor executate fără autorizaţie care intră sub incidenţa art. 10 alin. 3 din legea 10/2001”, susţin reclamanţii.

Expertul admis de instanţă, Gheorghe Chiriac, arată că în studiul documentaţiei pentru Hotărârea de asociere în participaţiune cu SC IULIUS MALL CLUJ SRL pentru amenajarea lacurilor din Gheorgheni planul de amenajare a lacului cuprinde întreaga suprafaţă a lacului de 53120,17 mp, inclusiv suprafaţa familiei Domşa.

Concluziile instanţei

Instanţa reţine că pentru ca imobilele terenuri să facă obiect al restituirii în natură, în virtutea legii 10/2001, este necesar ca acestea să fie libere. „Admite în parte acţiunea civilă formulată de reclamanţii Domşa Antoniu Dumitru şi Stoian Diana Paula împotriva pârâţilor Primăria Municipiul Cluj-Napoca şi Municipiul Cluj-Napoca (…) stabilind dreptul la despăgubiri în condiţiile Titlului VII din Legea 247/2005 şi pentru diferenţa de teren de 825 mp (…) Obligă pârâţii la plata în favoarea reclamanţilor a sumei de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată”, concluzionează magistratul Tribunalului Cluj.