Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, și prefectul Gheorghe Vușcan, numit de PSD, sunt exemplul viu al existenței blatului dintre social-democrați și PDL care se desfășoară în municipiul Cluj-Napoca. Dacă Emil Boc ține la ascuns cu cât își plătește acoliții, majoritate slujbași ai democrat-liberalismului, din fonduri europene, Gheorghe Vușcan se face că nu aude că acest lucru este abuz în serviciu. Mai mult, subordonații lui Emil Boc s-au făcut că nu pot verifica locuința construită de Gheorghe Vușcan, unde acesta și-ar fi făcut un etaj în plus, o mansardă pentru copii săi.
Din martie Boc nu spune cu cât își plătește slujbașii
Soldățeii democrat-liberali care lucrează în Primăria Cluj-Napoca sunt primii când vine vorba de campania electorală pentru portocalii. Oficialii Primăriei municipiului Cluj-Napoca țin ascunse veniturile angajaților mai mult sau mai puțin democrat-liberali din fonduri europene.
Subordonaţii lui Emil Boc par să sfideze cu fiecare ocazie Legea 544/2001. Ei au încălcat de mai multe ori termenul legal de 30 de zile in care pot acorda un raspuns la o solicitare in baza respectivei legi. Cu toate ca legea stipulează foarte clar că presa ar trebui să primească răspunsuri în maxim 24 de ore, cei de la Primăria Cluj-Napoca nu răspund mijloacelor de comunicare în masă nici în 30 de zile. Solicitarea a fost înregistrată la Primăria Cluj-Napoca în luna martie. Până în prezent nu ni s-a oferit un răspuns complet.
Oficialii Primăriei Cluj-Napoca au cheltuit 6,8 milioane de lei pentru un proiectul e-primăriaclujnapoca.ro, dar asta nu poate să compenseze faptul că angajații de acolo își bat joc de răspunsurile pe care trebuie să le soluționeze.
Boc își bate joc de mass-media
Gazeta de Cluj a primit un răspuns în bătaie de joc la o plângere administrativa pe care i-am adresat-o pe 24 aprilie primarului Emil Boc, precum se stipuleaza în Legea 544/2001. Ei nu au respectat termenul de 15 zile nici la acest răspuns și ni s-a oferit răspuns abia pe 29 mai, deși răspunsul era semnat pe 28 mai. Deci bătaie de joc până la capăt. Ca să nu mai spunem că răspunsul era semnat de șefa biroului mass-media, Iulia Perșa, deși el trebuia să fie semnat de conducerea Primăriei municipiului Cluj-Napoca, căci Emil Boc a fost persoana căreia ne-am adresat.
„În urma analizei răspunsului furnizat la solicitarea de informații de interes public, în baza Legii 544/2001, înregistrată cu nr. 93428 din 16.04.2013, respectiv completarea acestuia, prin răspunsul din data de 30.04.2014, precum și informațiile publice solicitate în adresa 934281 din 17.03.2014 referitoare la proiectele europene derulate de Primăria Cluj-Napoca, considerăm că răspunsurile furnizare respectă prevederile legale referitoare la informațiile cu caracter public, specificate de lege”, se arată în răspunsul oficial al Primăriei municipiului Cluj-Napoca.
Uite abuzul în serviciu, dispare abuzul în serviciu
Gazeta de Cluj a sesizat Instituția Prefectului județului Cluj pentru a stabili dacă faptele angajaților Primăriei Cluj-Napoca se încadrează în cadrul abuzului în serviciu stipulat în Noul Cod Penal în art 297. Am sperat că oficialii Prefecturii județului Cluj vor face, așa cum au făcut și în nenumărate alte cazuri, o sesizare la parchet. Dar nu au făcut-o.
Vușcan a închis ochii
„Situația expusă în petiția dumneavoastră se circumscrie prevederilor art. 21-22 din Legea nr. 554/2001, sub aspectul regimului sancționator aplicabil în situația încălcării dreptului privind accesul la informațiile de interes public de către reprezentanții Primăriei municipiului Cluj-Napoca.
[…]Solicitarea adresată instituției noastre de a dispune măsuri față de refuzul reprezentanților Primăriei municipiului Cluj-Napoca de a vă furniza informațiile solicitate în baza Legii nr. 544/2001, excede ariei de competență a Instituției prefectului”, se arată în răspunsul prefectului Gheorghe Ioan Vușcan. Alteori, când a fost vorba de alte cazuri au reușit să trimită o sesizare către Parchet. De această dată au închis gura pentru că prefectul îi era dator lui Emil Boc. Suntem curioși dacă odată cu această „închidere a ochilor” s-a stins datoria lui Vușcan…
Oficialii Prefecturii Cluj s-au făcut că nu văd abuzul în serviciu în cadrul acelei solicitări.
Prefectul Gheorghe Vuşcan, numit din rândul social-democraţilor, este un om care se luptă din funcţia sa publică cu construcţiile imobiliare. Culmea este că dânsul nu respectă reglementările urbanistice, ridicând o construcţie cu mansardă fără să deţină autorizaţie pentru ultimul nivel, arătam într-un articol anterior. De altfel, Vuşcan nu şi-a trecut pe declaraţia de avere toate proprietăţile, conturile, iar modul de construcţie şi dobândire a acestora este neclar. Acesta şi-a ascuns un teren de pe strada Saturn, nr. 7, apartamentele pe care le-a construit pe această suprafaţă, dar şi o casă în comuna clujeană Floreşti. Toate aceste afaceri par a fi făcute sub protecţia liderului informal al PSD, Ioan Rus, coleg cu Vuşcan la UTCN, dar şi cu prietenia familiei Pop, cea mai influentă din Justiţia clujeană.
Vuşcan primeşte autorizaţii de la colegii săi din Consiliul Local
Gheorghe Vuşcan a fost consilier local social-democrat în perioada 2004-2012 înainte de a deveni prefect. Tot timpul a avut mari aspiraţii imobiliare, însă niciodată nu a fost transparent cu intenţiile sale. Colegii săi din Consiliul Local Cluj-Napoca i-au votat în 2005 lui Vuşcan o autorizaţie de construcţie pentru un teren de 615 metri pătraţi deţinut de acesta pe strada Saturn nr. 7. Pe autorizaţie scrie “D+P+2E”, dar situaţia de la faţa locului prezintă două inexactităţi: o mansardă care nu apărea în nicio autorizaţie ulterioară şi faptul că demisolul nu respectă linia firească a solului. Culmea este că, pentru a doua chestiune, Gheorghe Vuşcan a făcut din postura de prefect o contestaţie faţă de o autorizaţia de construcţie acordată în cartierul Gruia. Suntem curioşi dacă va face contestaţie şi faţă de autorizaţia primită în cazul clădirii sale.
Cum definește noul Cod Penal abuzul în serviciu la art 297:
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.
