Afacerea controlată de Toma Rus ridică noi semne de suspiciune. Asociaţia Crescătorilor de Animale din Recea Cristur a mai luat de la Primăria liberală încă 215 de hectare de pădure pentru a le folosi după bunul plac. Licitaţia ridică semne de legalitate, mai ales că nu se prevede niciunde felul în care se va folosi acea bucată de teren.
Decembrie 2013 în comuna Recea Cristur. O iarnă în care s-au închiriat 215 hectare de pădure din comună. Nu pentru conservare, ci pentru un interes privat.
“Pe terenurile cu vegetaţie forestieră destinate închirierii nu vor fi realizate construcţii ce necesită autorizare în baza Legii 50/1991. Categoria de folosinţă a terenurilor cu vegetaţie forestieră nu va fi schimbată”, se arată în hotărârea de consiliu local al Comunei Recea Cristur.
Singura problemă la această licitaţie este că condiţia impusă este ca firma să deţină obiect de activitate “vânătoare, caputare cu capcane a vânatului şi activităţi de servicii anexe vânătorii(cod CAEN 0170) şi creşterea altor animale(cod CAEN 0149).” Iar singurele societăţi care să îndeplinească aceste criterii din comuna Recea Cristur sunt cele finanţate de către austriacul Karner Rudolf şi administrate de către Toma Rus. Cum ar veni licitaţia a fost făcută din start “cu dedicaţie.” Astfel, din singurul participant a reieşit singurul câştigător. Concesionări ilegale în comuna Recea Cristur pentru o fermă de bizoni. Prima hotărâre prin care Consiliul Local din comuna Recea Cristur a vrut să concesioneze 193 de hectare către Real 2000 Impex a fost anulată de Instituţia Prefecturii Cluj. A doua hotărâre a concesionat 409 hectare către asociaţia care “trebuia să câştige”. Culmea este că beneficiarii sunt Toma Rus, fost miliţian cu afaceri care în repetate rânduri au cochetat cu penalul, dar şi Constantin Jeican, acţionarul Băncii Transilvania.
Animalele sălbatice nu ar trebui să primească subvenţie de la APIA. În schimb, celebra fermă de la Recea Cristur şi Ţaga va primi subvenţie de jumătate de milion de lei pentru bizonii pe care îi cresc. Deşi subvenţiile ar trebui să fie acordate numai pentru animale domestice, ei vor primi atât pentru bizoni, cât şi pentru mufloni. Căci asta vor aduce acolo, oi sălbatice, respectiv mufloni.
Jumătate de milion în afara normelor
500.000 de lei vor primi cei de la Asociaţia Crescătorilor de Animale Recea Cristur pentru subvenţiile terenurilor concesionate, arată nişte surse apropiate proiectului. Ei ar fi concesionat şi o suprafaţă de 220 de hectare de pădure de la comuna Recea Cristur pe o perioadă de 49 de ani. Preţul este de 16 euro/hectar şi ei ar primi 140 euro/hectar pentru creşterea bizonilor şi a muflonilor. Asociaţia trebuie să deţină un animal la trei hectare de pământ. Deci ies în câştig doar din aceste subvenţii de 114 euro/hectar. Dacă am calcula doar diferenţa la această suprafaţă am ajunge la 27.800 de lei. Preţul mediu de concesiune a unui hectar din judeţul Cluj este de 50 de euro, de mai bine de trei ori mai mare decât valoarea concesiunii din Recea Cristur.
Preferenţial la APIA
Culmea este că bizonii şi muflonii ar fi introduşi în lista animalelor pentru care se primesc subvenţii de la APIA într-un mod aparent preferenţial. Uniunea Europeană nu ar accepta ca aceste subvenţii să ajungă şi pentru creşterea animalelor sălbatice şi am putea vorbi chiar de un infringement în acest caz.
Concesiunea de la Ţaga
Primarul Romulus Mârza (PNL) din comuna Ţaga a concesionat 714 de hectare de teren cu titlu gratuit în cadrul instituţiei pe care o conduce. Aceste concesiuni ar putea fi la limita legalităţii, iar autorităţile statului ar trebui să le cerceteze. Printre cei care fac afaceri cu primarul din Ţaga se numără Toma Rus, un poliţist cu diverse probleme penale şi oamenii din influenţa sa, respectiv austriacul Karner Rudolf şi Cristian Jeican. R&K Hunting Service este o firmă care a primit şase contracte de concesiune de la Primăria Ţaga, toate valabile pe 10 ani. În cadrul fiecărui contract redevenţa este de 25 de euro pentru un hectar pe an. Actele au fost semnate pe 15 mai 2012 şi au următoarele suprafeţe: 58 de hectare, 56 de hectare, 53 de hectare, 34 de hectare, 29 de hectare şi 23 de hectare. Societatea are acţionariat comun cu cel al societăţii BT Wild Ranch, cei care construiesc o fabrică de bizoni la Recea Cristur. În cadrul societăţii este implicat şi fostul poliţist Toma Rus, cercetat penal în diverse dosare. Acţionarul comun este Rudolf Karner. În cadrul afacerilor de la Recea Cristur au apărut între timp acuzaţii de delapidare şi spălare de bani, iar lucrurile nu stau deloc roz în ceea ce priveşte starea concesiunii. Radu Viorel Moldovan este un alt concesionar de teren din Ţaga care plăteşte bani. Este vorba de o parcelă de 20 de hectare, închiriată cu 10 euro/hectar pe an.
Bizonii sunt şi la Ţaga
Pe lângă valorificarea cărnii, administratorul BT Bizon Ranch, brandul intenţionează să exporte şi animale vii spre toate colţurile lumii. „E rentabil să vinzi şi bizoni vii. Unul costă, în funcţie de vârstă, între 1.500 şi 2.200 de euro. La Ţaga avem bizoni din Danemarca, Franţa, Anglia şi Belgia. E bine să fie cât mai amestecaţi”, a susţinut în urmă cu un an Jeican pentru adevarul.ro. Bizonii aduşi din SUA ajung şi la 6.000 de euro bucata. Se va trece la vânzarea animalelor vii doar peste câţiva ani, când numărul de bizoni va fi îndeajuns de mare. Şi pasionaţii de vânătoare sunt aşteptaţi la Recea, unde va fi amenajat şi un ţarc special pentru ei. „Am ales Recea Cristur pentru că este la 40 de minute de Cluj-Napoca, unde există şi Aeroport Internaţional. Atât turiştii străini, cât şi clujenii vor putea veni repede la fermă. Nu va fi un obiectiv rezervat numai celor cu mulţi bani.”
Cine este Toma Rus?
Fostul şef al BCCO Cluj, Toma Rus, a pierdut procesul cu Finanţele clujene. Fostul poliţist a încercat să plătească un impozit mult mai mic pe veniturile provenind din închirierea unui spaţiu comercial din comuna Panticeu retailerului european Profi. Dacă în prima instanţă judecătorii de la tribunal i-au dat câştig de cauză lui Toma Rus, magistraţii de la instanţa superioară au decis că fostul şef de la BCCO Cluj nu a avut dreptate în litigiul cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Cluj, se arăta într-un articol anterior.
Există şi cazuri fericite în care unii foşti poliţişti ajung să strângă averi pe care “tablagii” de rând le-ar invidia. Pentru un simplu poliţist de la Rutieră, ar fi nevoie ca întreaga lui familie să pândească cu radarul pe autostradă, timp de câteva generaţii, pentru a dobândi, să spunem, câteva farmacii şi spaţii comerciale în Cluj. Însă, există şi alţi poliţişti care după câţiva ani se pot mândri că au strâns averi frumoase. Spre exemplu, fostul şef al BCCO Cluj, Toma Rus, ar putea spune că în câţiva ani, norocul şi flerul i-au adus câteva proprietăţi imobiliare şi maşini la care majoritatea doar visează. Pentru a îşi păstra averea neştirbită, Toma Rus a încercat să facă câteva “jonglerii” pentru a plăti un impozit mai mic pe venitul provenit din spaţiul pe care îl deţine, împreună cu soţia, într-o comună clujeană.
SC Viafarm, firma soţilor Rus, a deţinut un spaţiu comercial în comuna clujeană Panticeu. Printr-o inginerie financiară, SC Viafarm a vândut spaţiul respectiv “persoanelor fizice” Zoiţa şi Toma Rus, pentru ca ulterior cei doi să închirieze spaţiul respectiv retailerului european Profi. Însă, conform contractului de închiriere, soţii Rus au specificat că preţul chiriei nu va fi o sumă exprimată în lei, ci 3%/trimestru din cifra de afaceri a celor de Profi. Ulterior, în declaraţia de venit, Rus a declarat ca venit brut estimat suma de 30.000 de lei. În urma acestei declaraţii, Finanţele clujene i-au calculat fostului şef de la BCCO Cluj un impozit de 4.800 de lei pentru veniturile provenite din închirierea spaţiului comercial din Panticeu.
