Un studiu făcut de World Vision arată că o mare parte dintre copiii din judeţul Cluj aproape că nu au ce mânca din cauza sărăciei în care trăiesc. În comunităţile rurale din judeţele Cluj şi Vaslui se înregistrează procente importante de copii cu vârste până în 5 ani afectaţi de malnutriţie acută. Studiul „Bunăstarea copiilor din mediul rural” arată că mai puţin de o treime dintre familiile cu copii sub cinci ani (28%) reuşesc să le asigure trei mese pe zi, suplimentate de gustări.
Studiul “Bunăstarea Copilului în Mediul Rural”, efectuat prima dată în 2012 şi repetat în 2014, reprezintă un unicat în domeniul cercetării nivelului de bunăstare a copilului în România şi face parte din continua serie de analize periodice realizate de către World Vision Romania (WVR).
„Ajunge să știm că jumătate din copiii României trăiește la sat ca să înțelegem de ce acest studiu e indispensabil pentru acțiunea concretă, a noastră ca organizație sau a autorităților din domeniu. De prea multe ori, când e vorba de bunăstarea copiilor, vorbim și acționăm patetic. Noi vrem să înlocuim patetismul cu pragmatismul și de aceea considerăm fundamentale datele acestui studiu, unic de altfel în România. Una e să vorbești despre copii ca fiind speranța și viitorul țării și alta e să spui, ție însuți și altora, că în satele României 4% din copii merg seara la culcare cu burta goală. Și, din păcate, acest procent e azi dublu, față de 2012”, explica Anca Georgescu, reprezentantul clujean al World Vision România.
Indicatorii privind malnutriţia acută semnalează zone de alertă pentru judeţele Cluj şi Vaslui, iar cei pentru malnutriţie cronică poziţionează judeţul Vaslui cu o depăşire de 34,1% a nivelului care presupune intervenţie, în conformitate cu recomandările UNICEF.
Malnutriţie cronică în 2014
Prevalenţa taliei mici pentru vârstă de sub -2 SD este cel mai bun indicator al malnutriţiei cronice. Copilul cu un deficit nutriţional pe termen lung creşte insuficient în înălţime faţă de copiii de aceeaşi vârstă. Deficitul este asociat unui aport cronic insuficient de proteine, micro-nutrienţi şi energie, practici nutriţionale inadecvate şi adesea asociate cu sărăcia, care au ca efecte secundare îmbolnăviri sau infecţii frecvente. Dacă acest deficit nu se recuperează în primii doi ani de viaţă, el va avea un impact pe termen lung asupra sănătăţii, dezvoltării cognitive şi a productivităţii economice a copilului şi ulterior a individului.
„Prevalenţa greutăţii mici pentru talie sub -2 SD reflectă o malnutriţie acută (instalată recent) ca urmare a unor practici nutriţionale incorecte sau a hranei insuficiente sau o stare de boală care determină o nutriţie necorespunzătoare a copilului şi care poate fi corectată. Copilul nu mai ia în greutate sau începe să piardă din greutate comparativ cu copiii de talia şi vârsta lui. Din analiza rezultatelor a reieşit o prevalenţă a greutăţii mici pentru talie (ponderea copiilor sub -2 SD) de 5,9 la sută pe eşantionul studiat, cu valori semnificativ mai mari pentru comunităţile rurale din judeţele Cluj (8,9 la sută) şi Vaslui (7,3 la sută)”, se mai menţionează în aceeaşi cercetare.
Familii care abia reuşesc să îşi asigure prânzul
Studiul „Bunăstarea copiilor din mediul rural” arată că mai puţin de o treime dintre familiile cu copii sub cinci ani (28 la sută) reuşesc să le asigure trei mese pe zi, suplimentate de gustări, în care se regăsesc alimente diverse care să acopere necesităţile nutriţionale specifice vârstei, deşi raportul de evaluare a eficienţei intervenţiilor incluse în programele naţionale privind nutriţia copiilor sub doi ani indica, în 2010, că o treime din copiii sub un an la nivel naţional aveau o dietă minim diversificată.
„Autorităţile locale intervievate apreciază că numai sărăcia îi determină pe unii părinţi să îşi priveze copiii de la o alimentaţie corespunzătoare necesară dezvoltării lor. Ei afirmă că, în limita fondurilor disponibile, încearcă să sprijine cele mai sărace familii din comunitate cu alimente de bază, dar subliniază că sunt şi familii în care nici unul din membrii adulţi ai familiei nu vor să muncească pentru a-şi acoperi necesarul de hrană pentru copii. (…) Dincolo de cazurile dramatice, prezentate în mass-media, cercetarea a constatat că există deficite importante staturo-ponderale şi staturale în rândul copiilor cu vârste sub cinci ani, care indică malnutriţie acută, în două judeţe (Cluj şi Vaslui), respectiv malnutriţie cronică în judeţul Vaslui şi care necesită intervenţie imediată”, se arată în studiu.
Cercetarea a fost realizată în mediul rural în judeţele Cluj, Dolj, Ialomiţa, Vâlcea şi Vaslui, pe un eşantion de 966 de copii cu vârste cuprinse între 0 şi 5 ani, cei mici fiind evaluaţi din perspectiva indicatorilor antropometrici de creştere, respectiv greutate pentru talie (înălţime) şi talie (înălţime) pentru vârstă.
