Abuzurile DIICOT marca Hrudei s-au terminat

EPOCA Mircea Hrudei la DIICOT Cluj s-a încheiat. Procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Mircea Hrudei şi-a terminat pe 13 iunie mandatul fără să primească nicio sancţiune de la conducerea Parchetului pentru numeroasele dosare pe care le-a redactat şi care s-au terminat cu achitări. Culmea este că cei de la DIICOT Cluj nu au reușit să îi găsească un înlocuitor lui Mircea Hrudei până la sfârșitul mandatului acestuia, deși știau de trei ani când se va întâmpla acest lucru. Mai mult, candidaturile pentru ocuparea postului de șef al biroului teritorial Cluj al DIICOT s-au încheiat ieri, cu trei zile după încheierea mandatului lui Mircea Hrudei. Oficialii DIICOT nu au vrut să ne spună care sunt cei doi candidați care s-au înscris în această cursă. Oricum, anul 2014 va aduce un nou șef la DIICOT Cluj.

Primul dosar în care Mircea Hrudei a luat achitare a fost dosarul Grenadierul. Inculpații Zăgrean Victor, Vancea Ovidiu Manuel, Moldovan Mihai Septimiu și Szasz Francisc au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv și au fost achitați de magistrații ICCJ. Șeful DIICOT Cluj i-a acuzat pe cei patru de terorism. Gicu Agenor Gânscă de la ACI, împreună cu Rareș Nilaș, Ana Maria Oprean, Sergiu Dan Dascăl și Horea Ionut Bobos, au fost achitați definitiv în 2013 de către judecătorii de la ICCJ. Dosarul a fost făcut de DIICOT Cluj și are semnătura lui Mircea Hrudei. Un alt dosar răsunător făcut de Mircea Hrudei este cel al lui Paszkany Arpad Zoltan, celebrul dosar Gazeta II, care s-a terminat cu achitare încă din 10 mai 2012. De mai bine de doi ani de zile magistrații ICCJ nu au reușit să redacteze motivarea acelei sentințe.

Problema incompatibilității de la Iulius Mall

Iulius Mall are contracte dubioase peste tot în ţară. La Cluj-Napoca contractul pentru Iulius Mall a fost contestat în justiție, unde a pierdut în primă instanţă veridicitatea asocierii cu Consiliul Judeţean Cluj. În momentul de faţă societatea Univers T, din subordinea Consiliului Judeţean Cluj, nu doreşte să facă publice informaţiile în ceea ce priveşte contractul cu mall-ul din cartierul Gheorghieni. Iulius Group au probleme mult mai mari la Iaşi, unde proiectul Palas a fost anulat de instanţă. Unul dintre procese se judecă la Cluj-Napoca. Partea interesantă începe de aici deoarece judecătorul care-l judecă pe Iulian Dascălu este Maria Hrudei, soţia şefului Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Mircea Hrudei. Acesta a trimis în judecată dosarul Gazeta de Cluj, unde Iulian Dascălu a fost parte vătămată şi dosarul Arpad Paszkany, unde acesta a fost din nou parte vătămată, trebuind ca judecătorii să îi confere „un mandat de aducere” pentru a-şi arăta „rănile”.

Incompatibilitatea de la sediul DIICOT

Mircea Hrudei a ajuns un “procuror de succes” pentru că s-a băgat sub pielea cui trebuie, a lins pe cine trebuie, a arestat pe cine trebuie ca să ajungă astăzi simplu membru nebăgat în seamă al Rotary Cetățuie. Mircea Hrudei, fostul șef al DIICOT Cluj, este de fapt șeful unui aparent grup infracțional organizat care, sub aparența aderării la o așa zisă organizație de binefacere numită Rotary Cetățuie, împreună cu mai mulți complici, printre care îi putem cita, în primul rând, pe Viorel Bunea, care este mâna lui dreaptă și care se asigură că banii din chiria sediului DIICOT Cluj, bani ai statului român, să intre în buzunarul controversatului om de afaceri Gheorghe Terheș, cunoscut pentru faptul că este un apropiat al lui Virgil Măgureanu, primul director al SRI România. Vă prezentăm conexiunile lui Mircea Hrudei cu un număr important de “personalități” clujene care se remarcă prin faptul că ori au fost informatori ai Securității sau ale altor servicii secrete românești sau au fraudat statul român copios.

Membru în Rotary Cetăţuie

Fostul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate  Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj, Mircea Hrudei a fost lesne acceptat în Rotary Cetățuie. Procurorul Hrudei s-a remarcat printr-o serie de dosare trimise în instanță: Gazeta, Paszkany, Horia Ciorcilă, Gicu Gânscă și alții. În dosarul Gazeta rechizitoriul a fost respins în primă instanță datorită gravelor nereguli comise de procurorii Hrudei şi Deritei, Arpad Paszkany a fost achitat definitiv și irevocabil, Horia Ciorcilă a fost achitat de două instanțe, pe când Gicu Ganscă a fost achitat definitiv. Hrudei este un fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin, unde se ocupă cu numeroase furturi de lemne și alte lucruri legate de material lemnos, până la avansarea sa la DIICOT Cluj. Mircea Hrudei este un apropiat al fostului comisar șef (r.) Toma Rus. Mircea Hrudei a reușit marea performanță să închirieze pe banii noștri, ai boilor de contribuabili, sediul DIICOT Cluj, de pe strada Andrei Mureșanu, numărul 15, de la Terheș Gheorghe, asociatul colegului său de secție Rotary, Viorel Bunea. Pentru informarea cititorilor vă aducem aminte că numitul Viorel Bunea a fost asociat cu Horia Ciorcilă, inculpatul Horia Ciorcilă, în firma OmniConstruct, unde Horia Ciorcilă a fost nevoit să îl dea afară pe Viorel Bunea, din cauza că fura foarte mult. Ghinion. Fratele lui Viorel Bunea este milițianul Gheorghe Bunea, fostul cadrul didactic la Școala de subofițeri Cluj, pe care a și renovat-o frate-su Viorel Bunea.

Mircea Hrudei a obținut pe banii contribuabilului un sediu de 72.000 de euro pe an chirie pentru DIICOT Cluj, de la Terheș Gheorghe, asociatul colegului lui de secție Rotary, Bunea Viorel. Mircea Hrudei s-a răzbunat pentru expulzarea lui Bunea Viorel din afacerea cu Horia Ciorcilă, fabricându-i acestuia un dosar privind manipularea bursei, în care șeful de la BT a fost achitat în două rânduri. De altfel, Hrudei în mediul intim se laudă că este cel mai bun procuror din România.

Hrudei se laudă că prinde teroriști

După mai bine de nouă ani de la atentatul cu grenada de la pizzeria „Pharaon” din Turda, instanța supremă a decis achitarea celor patru inculpați acuzați de tentativă de omor și terorism.  La data de 7 mai 2004, parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj îi trimitea în judecată în stare de arest preventiv pe numiții Zăgrean Victor, Vancea Ovidiu Manuel, Moldovan Mihai Septimiu și Szasz Francisc, acuzați că ar fi atentat la viața interlopului turdean Gheorghe Otvos, zis Gagarin. Întrucât formele de participație erau diferite, autorul atentatului fiind considerat Victor Zăgrean, instigator Ovidiu Vancea, zis Balibacea, iar complici fiind Septimiu Mihai Moldovan și Szasz Francisc, cei patru au petrecut perioade diferite în arest preventiv. Astfel, Zăgrean și Moldovan au fost arestați preventiv din 6 ianuarie 2004 până la data de 3 noiembrie 2005, iar Vancea și Szasz din 17 ianuarie 2004, până în 3 noiembrie 2005. Procurorul Mircea Hrudei dădea la acel moment declarații presei în care anunța că este primul caz în care nu numai am avea de a face cu infracțiunea de tentativă de omor și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, dar, datorită modului de executare și a locului în care s-a consumat tentativa, și cu o infracțiune de terorism, „Deoarece prin modalitățile prin care a fost săvârșita fapta cei patru inculpați au urmărit atât suprimarea numitului Otvos Gheorghe, cât și să producă o stare de tulburare în rândul populației din Turda”.

Cazul Gazeta a ajuns la CEDO

Un alt dosar care se afla încă pe fond și care se derulează de mai bine de opt ani este cel în care ziariștii Liviu Man și alții au fost trimiși în judecată pentru șantaj. Fiind primul caz de ziariști arestați, nu este de mirare faptul că CEDO, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a admis plângerea înaintată împotriva Statului român de către Liviu Man, plângere în care s-au arătat gravele nereguli și încălcări ale drepturilor fundamentale derulate pe tot parcursul procesului. Despre dosarul „Gazeta”, din care a fost disjuns dosarul omului de afaceri Arpad Paszkany, și despre dosarele întocmite de către Mircea Hrudei în general, ziaristul Liviu Man, patronului publicației „Gazeta de Cluj” a avut de precizat următoarele: „Dosarul Gazeta a fost o înscenare a procurorilor Mircea Hrudei şi Daciana Deritei, născută Pop, prin care au vrut să închidă gura presei independente, în speță a publicațiilor Gazeta de Cluj și Bună Ziua, Ardeal. Întreaga înscenare a fost  realizată cu scopul de a-și satisface interesele de familie, familia POP, și cele de business, pe filiera Iulius Mall al lui Iulian Dascălu”, declara anterior Liviu Man.

Maria Hrudei vs. Ministerul Finanţelor

Magistratul Maria Hrudei de la Curtea de Apel Cluj, soţia şefului DIICOT Cluj, se plânge pe la instanţele de judecată că nu primeşte 90.331 de lei de la Ministerul Finanţelor Publice, în schimb îşi pierde propriul proces. Suntem curioşi ce fel de judecător nu cunoaşte suficient de bine jurisprudenţa încât să-şi dea seama ce fel de proces poate câştiga şi ce fel de proces poate pierde.

Ministerul Finanţelor nu a participat la procesul cu judecătorul Maria Hrudei. De altfel, nici magistratul care serveşte la Curtea de Apel Cluj nu a mers la Bucureşti pentru a-şi apăra cauza aflată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4. “Instanţa constată că s-a solicitat judecarea prezentei cauze şi în lipsă de către părţi”, arată magistraţii în motivarea dosarului. Maria Hrudei este un judecător care lucrează la Curtea de Apel Cluj. Ea este soţia şefului DIICOT, Mircea Hrudei, care a instrumentat multe dosare cu probleme: dosarul Gazeta, dosarul Gazeta II, care s-a terminat de altfel şi cu achitare.

De altfel, Maria Hrudei a avut o mare problemă din punct de vedere al moralităţii: ea a judecat una dintre cauzele în ceea ce priveşte ansamblul Palas Iaşi, deţinut de omul de afaceri Iulian Dascălu pe care soţul acesteia l-a favorizat în dosarul Gazeta II, terminat definitiv şi irevocabil cu achitare.

De fapt, ce a făcut Maria Hrudei la Bucureşti a fost să ”cerşească” de la Ministerul Finanţelor o sumă de aproape 100.000 de lei. Ea a făcut contestaţie la executare pentru a-şi recupera 90.331,65 de lei mult mai rapid. În motivarea lor, magistraţii de la Judecătoria Sectorului 4 au citat şi din jurisprudenţa internaţională:

“Legat de acest fapt, s-a arătat că jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a statuat faptul că autoritatea publică este ţinută a constitui un arsenal de mijloace care să permită executarea hotărârilor judecătoreşti, executare văzută ca parte integrantă a procesului civil (CEDO, cererea nr. 34647/97, hotărârea Ruianu c. României, din  iunie 2003, par. 66, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1139 din 2 decembrie 2004, CEDO, CEDO, cererea nr. 62740/00, hotărârea Matheus c. Franţei, din 31 martie 2005, par. 57, CEDO, cererea nr. 59498/00, hotărârea Burdov c. Rusiei, precitată, par 30; CEDO, cererea nr. 57516/00, Hotărârea Societe de gestion du Port de Campoloro c. France, din 26 septembre 2006, par. 62) ”, arată judecătorii în motivarea deciziei lor.

Hrudei a pierdut procesul

În motivarea instanţei se vorbeşte despre o ordonanţă care stabileşte că datoriile ar trebui plătite în 3 ani. “Aşadar, reglementările propuse urmăresc principiile stabilite în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Constituţionale. Evaluările bugetare ale Guvernului au indicat că perioada de plată propusă este rezonabilă, în contextul deficitului bugetar grav actual, a condiţiilor economice generale extrem de dificile“, se arată în continuarea motivării.

“Admite contestaţia la executare formulată de contestatorul Ministerul Finanţelor Publice în contradictoriu cu intimata Hrudei Maria, fostă Costângioara, anulează adresa de înfiinţare a popririi din data de 23.09.2011 şi procesul-verbal de cheltuieli de executare, în dosarul de executare nr. 107/2009. Respinge cererea având ca obiect suspendarea executării silite, ca rămasă fără obiect. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13.02.2012“, arată în decizia lor magistraţii de la judecătoria sectorului 4 din Bucureşti.

Nimeni nu a făcut recurs la această sentinţă. Poate că magistratul de la Curtea de Apel Cluj şi-a dat seama că nu poate mai mult. Ne mirăm cum de a încercat.

Mircea Hrudei a fost timp de două mandate șef la DIICOT Cluj.