Afaceriştii din proiectul bike-sharing nu dorm noaptea prea bine

Proiectul bike sharing, pe care municipalitatea clujeană se chinuieşte să îl pună pe picioare, are în spate o serie de asocieri cel puţin interesante. Proiectul a fost câştigat de Viacor, o societate din Braşov, în asociere cu firma Rico, din Constanţa. Unii dintre patronii acestor firme au avut probleme cu DNA-ul. Însă, cea mai mare problemă este că firma Rico este urmărită de “portărei” pentru că reprezentanţii firmei nu îşi plătesc datoriile. Chiar dacă trebuia finalizat anul acesta, proiectul bike sharing a fost amânat pentru 2015, dar are toate şansele să fie terminat la “calendele greceşti”.

În 2012, Primăria Cluj-Napoca a atribuit un contract de peste 2,6 milioane de euro pentru construirea unui proiect de bike sharing (piste de biciclete, staţii de închiriat şi biciclete) asocierii dintre firmele Viacor Engineering, din Bucureşti, şi Rico, din Constanţa.

În momentul de faţă, proiectul este blocat la stadiul realizării pistelor de biciclete, planul fiind unul care nu poate fi viabil situaţiei reale din teren.

Însă, pe lângă aceste sincope, firma Rico, din Constanţa, are mari probleme. Firma a fost dată în judecată în zeci de dosare, multe dintre ele fiind de executare silită şi de “autorizarea intrării în încăperi”. Firma îi are ca asociaţi pe Gheorghe Marcel Cornel şi pe Vlad Mihai.

În anul 2012, când societatea a câştigat în asociere contractul  de bike sharing, firma avea datorii de 54,8 milioane de lei, un profit de 2,5 milioane de lei şi o cifră de afaceri de 42,7 milioane de lei. În 2013, după câştigarea contractului de 2,6 milioane de euro de la administraţia clujeană, SC Rico şi-a înregistrat datorii de 56,5 milioane de lei, profitul s-a transformat într-un deficit de -18,9 milioane de lei iar cifra de afaceri s-a înjumătăţit la 21,1 milioane de lei. Mai mult, cei de la Rico sunt daţi în judecată de Arabesque SRL. Procesele de executare silită au fost câştigate, aşa că cei de la Arabesque au deschis dosare pentru “autorizarea intrării în încăperi”. Acest gen de procese sunt deschise împotriva celor care îi împiedică pe executorii judecătoreşti să pună în aplicare sentinţele. Conform mai multor sentinţe, Gheorghe Marcel Cornel (acţionar la Rico SRL) ar trebui să le plătească celor de la Arabesque aproximativ 200.000 de lei.

DNA-ul şi asocierile bolnăvicioase

Firma Rico SRL participă la acţionariatul firmei VBN INVESTMENTS SRL, din Braşov. Societatea este administrată de Andrei Stanciu, acţionar în cadrul Viacor Engineering, cealaltă firmă din asocierea care a câştigat proiectul primăriei clujene de bike sharing. Din asocierea VBN INVESTMENTS SRL mai fac parte firmele RAMB SISTEM SRL şi  SILNEF SRL, ambele din Braşov. Cea dintâi firmă este condusă de soţii Maria şi Gabriel Bagiu, iar cea de-a doua îi aparţine lui STREJUŢ NICOLAE SILVIU.

Maria şi Gabriel Bagiu sunt părinţii lui Răzvan Bagiu, acţionar în cadrul Viacor, iar toţi sunt cunoscuţi în Braşov pentru “abonamentele” pe care le au la câştigarea contractelor de achiziţii şi licitaţii publice, valoarea totală a contractelor câştigate din bani bugetaţi ridicându-se aproximativ 30-40 de milioane de euro.

Societatea SILNEF SRL este patronată de STREJUT NICOLAE SILVIU, unul dintre milionarii braşoveni. În scandalul “Firmele ţigăneşti”, un dosar naţional instrumentat de DNA, o parte din firmele lui Strejuţ au fost controlate. “Sunt efectuate percheziţii în 31 locaţii (domicilii ale unor persoane fizice şi sedii sociale ale unor societăţi comerciale) situate în 7 judeţe (Bacău, Dolj, Mehedinţi, Mureş, Olt, Giurgiu şi Braşov) zone în care există suspiciuni că gruparea respectivă ar fi desfăşurat, în perioada 2012-2013, activitatea infracţională”, se arată într-un comunicat al DNA. De asemenea, cei de la DNA au făcut, la cererea ANAF, în paralel, verificări la firma Silnef, de unde au fost ridicate mai multe documente.

Cât costă o prietenie veche

În urmă cu doi ani, Primăria Cluj-Napoca a organizat o licitaţie pentru o reţea de staţii de biciclete şi piste care să lege oraşul de Apahida şi Floreşti. În mod normal, acest proiect ar fi trebuit finalizat anul trecut, însă până în momentul de faţă s-au instalat staţiile, s-au cumpărat bicicletele şi restul a rămas în expectativă, chiar dacă pe acest contract o firmă a primit peste 17 milioane de lei.

De curând, Boc a declarat într-o emisiune televizată că municipalitatea clujeană ar fi inaugurat de mult proiectul, dar acest lucru nu s-a putut întâmpla din cauza celor două localităţi limitrofe Clujului, Apahida şi Floreşti, incluse şi ele în proiect. Însă, reprezentanţii celor două comune spun că nu au nici o problemă cu acest proiect şi că Boc nu a făcut altceva decât să “arunce pisica” în curtea vecinilor.

Conform proiectului, constructorul ar trebui să realizeze, cel puţin între Floreşti, Cluj-Napoca şi Apahida o pistă de biciclete, ca să nu mai vorbim de necesitatea pistelor din oraş. În momentul de faţă, pistele pentru biciclete din oraş sunt realizate prin îngustarea trotuarului sau a căilor de rulare pentru vehicule. Dacă se va păstra această situaţie, practic, cei 17,6 milioane de lei vor fi cheltuiţi pe 500 de biciclete, câteva staţii şi marcaje cu vopsea pentru trasarea unor piste suplimentare pe trotuare sau şoselele din oraş.

Conform site-ului itthon.transindex.ro, care a realizat o radiografie a acestui proiect, reţeaua de piste trasată în zona metropolitană a Clujului este imposibil de realizat.

Fir întins între SPP şi Bagiu

Familia Bagiu este “conectată” la protecţia asigurată de fostul SPP-ist Cristian Nedelcu, unul dintre membrii de bază ai democraţilor. Pe lângă faptul că timp de 10 ani a făcut parte din Serviciul de Pază şi Protecţie al lui Băsescu, Nedelcu este cadru militar în rezervă şi cavaler de onoare la nunta lui Vlad Stolojan, fiul lui Theodor Stolojan. De asemenea, numele lui a fost asociat de câteva ori cu cel a lui Liviu Luca, “locotenentul” lui Sorin Ovidiu Vântu. Pentru că relaţiile evoluează, Nedelcu a fost consilier la cabinetul lui Blaga, ulterior a fost numit consilier clasa I la ANOFM, pentru ca apoi ascensiunea lui profesională să facă o oprire la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, unde a lucrat ca secretar general adjunct. După această scurtă oprire, Cristian Nedelcu a trecut cu fluturaşul de salariu pe la Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, unde a încasat bani de la stat pentru munca intitulată “secretar general” la această instituţie.