Plângerea penală ignorată de DNA Cluj

Dosarul Mită la CJ Cluj îşi dovedeşte încă o dată complexitatea. Cu toate că omul de afaceri Ioan Bene a făcut o plângere penală la adresa lui Horea Uioreanu şi Răzvan Pop pentru şantaj, procurori DNA Cluj în frunte cu Elena Botezan par să o ignore. Pentru protecţia lui Răzvan Pop, organele legii ar face orice. Oricum, dosarul “Mită la CJ Cluj“ pare să îşi schimbe numele în dosarul “Răzvan Pop îl toarnă pe naşul său, Horea Uioreanu.” Horea Uioreanu şi Răzvan Pop, fostul său şef de cabinet, au făcut obiectul unei plângeri penale făcute de Ioan Bene din arest.

De dragul protejării denunţătorului Răzvan Pop, cei de la DNA nu fac demersuri în acest sens şi spun că Răzvan Pop ar fi presat de Horea Uioreanu să ia mită. Întrebarea logică este de ce acesta nu a făcut un denunţ înainte să fie surprins de procurorii anticorupţie că a luat şpagă în cazul Fany? Procurorul Elena Botezan, şefa DNA Cluj, îşi construieşte rechizitoriul ca o “filă din viaţa lui Răzvan Pop” în care totul se bazează pe declaraţiile şefului de cabinet al preşedintelui CJ Cluj. De ce acceptă cei de la DNA să lucreze cu Răzvan Pop, un denunţător penal, este iarăşi o întrebare al cărei răspuns probabil nu îl vom afla niciodată. Cert este că fără Răzvan Pop procurorii DNA Cluj nu ar fi avut acest caz.

Plângerea penală a lui Ioan Bene

“De altfel, ulterior inculpării sale, la data de 5 iunie 2014, inculpatul Bene Ioan a depus la dosar un act intitulat „Plângere penală şi denunţ penal” în care a solicitat cercetarea şi tragerea la răspundere penală a inculpatului Uioreanu Horea Dorin cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu, şantaj şi luare de mită. Practic, în cuprinsul actului, inculpatul a arătat exact aceleaşi împrejurări reţinute în actele de inculpare, cărora a înţeles să le dea o conotaţie infracţională distinctă care să susţină poziţionarea sa subiectivă faţă de fapte în afara răspunderii penale. În acest sens inculpatul Bene Ioan, atât în cadrul denunţului penal cât şi cu prilejul audierii sale a subliniat faptul că a fost efectiv forţat, şantajat şi presat la remiterea sumelor de bani de către inculpatul Uioreanu Horea Dorin sub pretextul că, în lipsa unei astfel de conduite de acceptare a remiterii folosului, preşedintele CJ Cluj nu ar mai fi efectuat plăţile aferente contractelor în derulare, respectiv ar fi boicotat lucrările aflate în contractarea SCC Napoca SA.

Procurorii spun că şantajul nu e valabil între amici

Alegaţiile inculpatului Bene Ioan nu sunt susţinute însă în plan probator, fiind dovedit în cauză că relaţia dintre cei doi era una amicală şi reciproc interesată, aşa cum este reţinut din măsurile de supraveghere operativă realizate în cauză. Astfel, reţinem din probele obiective aflate la dosar că, în perioada ianuarie-mai 2014, cât timp inculpaţii s-au aflat sub măsuri de supraveghere tehnică, aceştia au avut contacte telefonice şi întâlniri care au surprins o relaţie amicală, apropiată, în care modul de derulare al afacerilor inculpatului Bene Ioan era în atenţia preşedintelui CJ Cluj însă numai în sensul şi scopul susţinerii lor, şi nicidecum pentru punerea unor piedici în derularea acestora. Mai mult, aşa cum susţin şi unii din martorii audiaţi, în cadrul acestei relaţii, în mod vădit inculpatul Bene Ioan avea un ascendent asupra preşedintelui CJ Cluj. O astfel de poziţie este relevată şi de discuţiile telefonice dintre cei doi, discuţii din care rezultă că întâlnirile dintre inculpaţi erau solicitate şi gestionate de inculpatul Bene Ioan, el fiind cel care intervenea şi chiar schimba uneori programul preşedintelui CJ Cluj atunci când avea interes să se întâlnească cu acesta. Se reţine că au existat situaţii în care, deşi inculpatul Uioreanu Horea a cerut inculpatului Bene Ioan realizarea de întâlniri, acesta era refuzat de inculpatul Bene Ioan, refuzuri care veneau chiar şi în repetate rânduri, ceea ce denotă că inculpatul Bene Ioan nu era deloc presat sau speriat de perspectiva de a nu răspunde solicitării venite de la preşedintele CJ Cluj, presiune, stres sau teamă caracteristice celor resimţite de persoanele şantajate”, arată procurorii DNA în cadrul rechizitoriului.

Cică Răzvan Pop n-ar fi complice

“De asemenea, susţinerea că martorul Pop Răzvan Marius a fost complice al inculpatului Uioreanu Horea Dorin, în infracţiuni de abuz şi şantaj, sunt la fel de neprobate, nu doar din perspectiva celor susţinute de inculpatul Bene Ioan în plângerea sa penală şi respectiv declaraţiile date, ci avându-se în vedere întregul material probator al cauzei. În acest sens, arătăm că în întreaga perioadă în care au fost desfăşurate investigaţiile penale, Pop Răzvan Marius a fost monitorizat şi interceptat, activitatea acestuia fiind analizată din perspectiva participaţiei penale raportat la faptele ce fac obiectul prezentei cauze. Probaţiunea administrată în cauză a arătat fără rezerve că martorul Pop Răzvan Marius a avut un rol de simplu executant al dispoziţiilor trasate de inculpatul Uioreanu Horea Dorin, neavând nicio putere de decizie sau posibilitate de influenţare a deciziilor. Mai mult, după cum rezultă din actele de la dosar, consilierul preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj a fost nevoit să aibă rolul de „intermediar al mitei”, rol pe care l-a realizat la un moment dat, însă a fost constrâns să aibă această conduită, fiind pus să aleagă între a accepta să facă aceste servicii pentru preşedintele Consiliului Judeţean Cluj sau să îşi piardă locul de muncă. După cum însuşi martorul arată, în condiţiile în care nu avea nicio altă variantă pentru a-şi câştiga existenţa, în afara locului de muncă pe care i l-a asigurat dintotdeauna inculpatul, acesta s-a văzut nevoit să achieseze la pretenţiile inculpatului, fiind constrâns moral în acceptarea unei conduite ilicite.Însăşi împrejurarea că, la solicitarea inculpatului Uioreanu Horea Dorin, martorul Pop Răzvan Marius ţinea evidenţa sumelor primite de acesta cu titlu de mită şi a cheltuielilor efectuate din respectivele sume, arată că relaţia celor doi nu era una de „parteneriat” specifică celor care consimt şi participă de bunăvoie de fapte infracţionale, ci surprind o relaţie de subordonare, impusă de contextul în care martorul se afla. Martorul a mai arătat de asemenea, că a avut numeroase încercări de a scăpa de sarcinile ilegale trasate, însă toate acestea au eşuat”, arată procurorii DNA în continuarea referatului prin care i-a trimis în judecată pe Horea Uioreanu, Ioan Bene şi Vasile Pogăcean.