Dezbaterea Planului Urbanistic General (PUG) din 21 aprilie, a avut caracter consultativ şi a reprezentat o întâlnire cu specialiştii şi reprezentanţii instituţiilor relevante. Tema discuţiei de miercuri s-a centrat pe spaţiile verzi, subiectele principale pe ordinea de zi fiind relaţia oraşului cu peisajul, conectarea într-o reţea a spaţiilor de agrement, folosirea unor elemente importante ale topografiei oraşului şi protejarea zonelor verzi.
Date incomplete şi incorecte
Echipa formată din Universitatea Tehnică, Planwerk şi Bogart, care se ocupă de actualizarea PUG-ului, a fost criticată de reprezentanţii instituţiilor de mediu pentru absenţa datelor corecte, conforme cu realitatea, pe care să-şi bazeze estimările. Arhitecţii însă s-au plâns că informaţiile la care au acces sunt limitate şi au încurajat organizaţiile prezente să furnizeze orice date consideră că ar fi relevante pentru elaborarea planului.
S-a discutat despre nevoia Clujului de a-şi delimita ariile protejate din partea de est, de amenajare a unor culoare verzi cu caracter ecologic la sud şi nord, precum şi de a rezolva problema strigentă a lipsei de spaţiu verde în cartiere ca Mărăşti şi Zorilor. În zonele din jurul blocurilor, spaţiul este ocupat de diferite construcţii ”parazitare”, cum ar fi garajele, care nu lasă loc pentru zone verzi.
Prea puţin verde în oraş
Problema spaţiului verde este una notabilă în Cluj-Napoca, unde media de metrii pătraţi de spaţiu verde per cap de locuitor este de 19, deşi legea prevede că în zonele urbane ar trebui să se înregistreze un minim de 26 mp/cap de locuitor până în anul 2013. Cifrele, bazate pe statisticile de la recensământul din 2002, prezentate de arhitecţii de la Planwerk au fost contestate de reprezentanţii Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului pentru că estimările nu iau în calcul decât populaţia stabilă a oraşului. În plus, au evidenţiat aceştia, există mai o multitudine de spaţii verzi în oraş care se află pe proprietate privată sau reprezintă locuri cu un singur punct de acces, iar acestea ar trebui scoase de pe lista spaţiilor verzi, deşi conform legii acest lucru nu este posibil.
Arhitectul Vasile Mitrea a atras atenţia şi asupra modalităţii de calcul a spaţiilor verzi, care nu reflectă realitatea. “Aş vrea să ştiu ce fel de spaţii s-au avut în vedere la calcul. însumând spaţiile verzi cu acces public, se ajungea în 1989 la 7 mp/cap de locuitor, nicidecum la 19, iar între timp, Clujul a pierdut peste 20 ha de spaţii verzi”, a afirmat acesta. Şi Radu Mititean, reprezentantul unei organizaţii neguvernamentale de mediu, a insistat pe revizuirea calculului suprafeţei de spaţiu verde din municipiu, eliminând unele elemente: “cimitirele, terenurile de sport, spaţiile de joacă acum dalate nu au aceeaşi valoare de mediu ca parcurile”.
Vasile Mitrea a vorbit şi despre importanţa elementelor hidrografice din Cluj-Napoca. Acesta este de părere că în PUG trebuie să fie creat un sistem de ”reţea albastră”, prin care Someşul şi pârâiaşele pot fi corelate cu spaţiile verzi.
Conducerea Direcţiei Silvice Cluj a propus ca soluţie pentru extinderea spaţiului verde reîmpăduririle, pentru care ar pune la dispoziţia 500.000 de puieţi. Astfel, ar putea fi împădurite anual 100 de hectare de teren, în contextul în care în România există două milioane de hectare de teren care nu este folosit. În plus, s-ar putea ”înverzi” acoperişurile clădirilor sau garajelor. S-a subliniat şi importanţa păstrării pădurilor peri-urbane, ca alternativă la transformarea lor în spaţii urbane de agrement.
Un arhitect peisagist din Germania, consultant al echipei însărcinate să actualizeze PUG-ul, a arătat că în Cluj Napoca există mai mult zone verzi care pot fi luate în considerare pentru a primi un regim de protecţie, pentru care să se introducă prevederi de regulament de construire mai speciale.
Situri contaminate şi alunecări de teren
Reprezentanţii Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului au subliniat că la elaborarea Planului Urbanistic General trebuie avute în vedere şi siturile contaminate. Opt dintre acestea au fost identificate de agenţie, însă reprezentanţii au subliniat necesitatea de delimitare clară a acestora şi suplimentare a inventarului provizoriu, precum şi de stabilire a gradului de contaminare al fiecăruia. Siturile contaminate identificate de agenţie până în prezent sunt cele de la Pata Rât, Clujana, Armătura, Ermet SA, depozitul CFR Călători, depozitul Petrom Cluj (strada Maşiniştilor), Ruttrans (Calea Baciului), Remarul 16 februarie (strada Tudor Vladimirescu). Cei de la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului s-au plâns de faptul că planurile pentru centura ocolitoare trece prin păduri, motiv pentru care nici nu şi-au dat avizul, şi au cerut arhitecţilor ca PUG-ul să se coordoneze cu o eventuală schimbare a proiectului.
În cadrul dezbaterii a fost prezentat şi un studiu geomorfologic care evidenţiază zonele cu alunecări de teren active, bazat pe harta geologică a oraşului şi indicatori de declivitate, expunere a versanţilor sau fragmentare a reliefului. Studiul arată că zona de sud a oraşului cuprinde suprafeţe extinse de alunecări de teren, printre care unele active. Este vorba în primul rând de zona colonia Făget. Aici există locuinţe care se extind pe un corp de alunecare parţial activ şi care evoluează în acest sens. Alte zone de alunecări de teren active sunt pe Bulevardul Muncii sau în apropierea magazinului Real. În zona de nord există alunecări mai punctuale, o parte din ele stabilizate. Puncte de alunecări de teren stabilizate au fost identificate de studiul geomorfologic şi la Valea Caldă şi rezervaţia naturală Fânaţele Clujului. “În acest moment, vatra oraşului este ferită de alunecări de teren. Oraşul s-a dezvoltat într-o zonă fără astfel de procese, dar, odată ce există posibilitatea ca oraşul să se extindă, alunecările de teren devin un factor important”, a explicat grupul de lucru.
S-au identificat cele trei puncte principale de Belvedere din Cluj-Napoca, subliniindu-se importanţa valorizării acestora. Este vorba de drumul spre Valea Caldă, din apropierea magazinului Real, de Dealul Feleac şi Cetăţuie.
Construcţiile de pe spaţiile verzi nu pot fi nici reparate
Oficialii locali s-au arătat preocupaţi în primul rând de rezolvarea problemelor care îi afectează direct pe cetăţeni, în special problema spaţiului verde in jurul spaţiului locuit. Viceprimarul Laszlo Attila a arătat că există probleme legate de proprietatea spaţiilor din jurul blocurilor, dar şi a curţilor interioare din oraş. Arhitectul Adrian Borda a afirmat că primăria ar trebui să se concentreze pe menţinerea spaţiului public şi aşa deficitar din centrul istoric al oraşului şi să rezolve problema curţilor interioare în prezent închiriate de proprietari.
Ligia Subţirică, arhitectul-şef al municipiului a ridicat problema spaţiilor construite care au fost declarate spaţii verzi, iar acum proprietarii nu pot aduce nici un fel de modificări acestora, fiind opriţi de lege inclusiv de la reparaţii. Aceasta a afirmat că Direcţia de Urbanism şi Dezvoltare Urbana din cadrul Primariei Cluj-Napoca primeşte mii de cereri ca aceste spaţii să fie scoase din lista spaţiilor verzi, cereri cărora primăria abia le face faţă. “Sunt probleme dificil de rezolvat. Am contact zilnic cu cei care au solicitări la urbanism pentru că au avut case construite, şi în PUG-ul din 1999 au fost trecute ca spaţii verzi. Până la apariţia OUG 114/2007 s-au mai permis mansardări, dar acum oamenii nu pot să schimbe nici măcar o poartă. Sunt sute, poate chiar mii de solicitări în care se precizează că zone construite au fost trecute ca zone verzi”, a declarat Subţirică.
Diana Gabor
