Dan Lazăr: „UBB a atras fonduri europene de un miliard de lei”

Dan Lazar, profesor universitar doctor la catedra de Administrație publică şi prorector cu finanțarea și administrația la Universitatea Babeş-Bolyai, a vorbit pentru Gazeta de Cluj despre atragerea de fonduri europene în mediul universitar, axele de finanţare vizate, precum şi proiectele în derulare ale instituţiei de învăţământ.

Reporter.: Care este valoarea fondurilor europene accesate de UBB?

Dan Lazăr: Avem şi proiecte finalizate şi în derulare. Sunt contractate 141 de proiecte în valoare de aproximativ 975 milioane de lei. Sunt proiecte care s-au derulat mult mai uşor şi mult mai simplu. Altele au fost cu greutăţile inerente, datorate şi procedurilor destul de complicate de la nivelul agenţiilor de monitorizare, dar per total universitatea a făcut faţă cu bine provocării fondurilor europene. Suntem cel mai mare absorbant de fonduri europene din Transilvania şi cred pe unul din primele trei locuri din ţară, dacă nu chiar pe primul loc.

Rep.: Care sunt principalele domenii pe care aţi accesat fonduri europene?

D.L.: Principalele sunt FP6 şi FP7. Astea sunt tipuri de proiecte care se accesează direct la Bruxelles unde procedurile sunt mult mai simple şi derularea proiectelor a fost mult mai facilă. Avem 37 de proiecte derulate pe fonduri europene, atrase direct de la Bruxelles. Avem pe axe, pe POSDRU, 96 de proiecte, din care strategice sunt 63 și granturi sunt 33. Cele mai relevante sunt cele care privesc bursele doctorale şi post-doctorale. Apoi avem proiecte pe asigurarea calităţii în învăţământul superior care a avut drept obiect îmbunătăţirea curiculei diferitelor programe academice ale universităţii, îmbunătăţirea relaţiei cu mediul de afaceri şi a interacţiunii studenţilor cu mediul privat după aceea practica studenţilor şi nu în ultimul rând activităţi de formare şi consiliere profesională atât pentru cadre didactice, cât şi pentru studenţi. Apoi avem PODCA, care a avut drept obiect îmbunătăţirea curiculei în administraţia publică din cadrul UBB. Mai avem celebrul POR, care a avut în vedere campusul universitar Iuliu Haţieganu. Apoi avem două proiecte pe POS-MEDIU şi patru pe POS-CCE. Unul a fost dezvoltarea infrastructurii IT la nivelul Universităţii Babeş-Bolyai,

Rep.: Care este valoarea proiectelor în funcţie de axe?

D.L.: Pe POSDRU 893 de milioane de lei. POTCA 28 milioane. POR aproape 32 de milioane. Pe Mediu avem 2 milioane. Iar pe POSCCE avem aproape 23 de milioane. Pe celelalte FP6, FP7, Net şi Health, avem 10 milioane. Cofinanţarea UBB a fost de aproape 7 milioane, Parcul 31 de milioane. Valorile cele mai mari sunt cele strategice.

Conform contractului, ar trebui la sfârșitul anului şi sperăm ca la sfârşitul lui august, începutul lui septembrie. Noi nu putem deconta pe fonduri europene, decât în baza contractului de finanţare. Orice alta cheltuială va trebuie să o suportăm noi. În principiu, ar trebui să fie la nivelul contractului de finanţare pe care l-am semnat cu AM-POR.

Rep.: Au fost suplimentări de costuri la lucrările de la parcul Iuliu Haţieganu?

D.L.: Au apărut nişte lucrări neprevăzute. În cadrul proiectului exista un capitol special. În proiect, conform bugetului, poți să faci până în 10 la sută cheltuielile neprevăzute. Proiectul din 2006… anumite lucrări nu erau prevăzute în proiectul respectiv. De exemplu proiectul prevede reabilitarea reţelei electrice şi de apă. Pentru suprafețele din parcul Iuliu Haţieganu a trebui să racordăm la nouă reţea şi amplasamentele care nu au fost cuprinse în vechiul proiect. Rămâneau fără apă clădirile din parc care nu erau cuprinse în proiect. În momentul în care sapi îţi dai seama că nu erau harţi are reţelelor de apă, de canalizare. Apar nişte lucruri care nu le puteai preconiza iniţial. Ne încadrăm în bugetul de neprevăzute, nu suntem în situaţia în care să depăşim contractul de finanţare.

Rep.: Cum credeţi că ar trebui îmbunătăţite procedurile fondurilor europene accesate în România astfel încât accesarea lor să fie la fel de lesne precum accesarea fondurilor direct de la Bruxelles?

D.L.: Două probleme. Una aţi atins-o foarte bine, este cea de proceduri, unde sunt destul de greoaie şi se schimbă de cele mai multe ori pe parcursul derulării proiectelor, ceea ce creează dificultăţi în implementare. A doua problemă este legată de deconturi. Se aşteaptă luni, chiar ani de zile pentru a i se rambursa banii pentru care universitatea să primească înapoi. Avem situaţii de cheltuieli nedecontate chiar de 3-4 ani de zile.

Rep.: Îşi va mai recupera UBB acei bani vreodată?

D.L.: Noi conform contractului de finanţare suntem obligaţi să îi încasăm. Suntem instituţie publică şi lucrăm cu bani publici. Ne creează dificultăţi de cashflow, de resurse, dar le recuperăm. De exemplu, când am coordonat oficiul de fonduri europene aveam de recuperat peste 50 de milioane de lei, acum suntem undeva în jur la 20 de milioane. Am încercat pe cât posibil să coordonez. A fost problema de lipsă de coordonare de la nivelul rectoratului şi din acest motiv. Nu există o coordonare, o politică clară în ceea ce priveşte gestiunea integrată a tuturor proiectelor şi a fondurilor derulate pe programele operaţionale şi o politică integrată cum să recuperăm. Problema nu a fost de dat bani din fondurile proprii ale universităţii, ci cum să recuperăm banii. Pe termen scurt şi mediu ne-a creat dificultăţi în finanţarea anumitor universităţi.

Rep.: Cate fonduri va propuneţi să accesaţi pe exercițiul financiar 2014-2020?

D.L.: Mi-e greu să vă lansez nişte cifre, fiindcă nu am văzut care sunt bugetele pe axele prioritare în ceea ce priveşte fondurile europene şi nu am văzut nici ghidurile. Dar pot să spun că pentru noi este o prioritate accesarea de fonduri europene fiindcă pot să spun că în premieră anul trecut şi celalalt an, după preluarea mandatului, am reușit ca din fondurile pe cercetare să depăşim veniturile proprii încasate din taxele de la studenţi. 76 la 75 de milioane de lei. Ceea ce nu face decât să ne atingem obiectul pe care ni l-am asumat de această conducere ca universitatea noastră să fie o universitate de cercetare avansată. Şi pe viitor tot acesta va fi obiectivul ca cât mai multe din resursele pe care le atragem să fie finanţate fie din fonduri europene, fie din granturi naționale de cercetare.

Rep.: Credeți că va reuși universitatea să facă la anumite facultăţi admitere doar pentru locuri bugetate pe modelul UMF Cluj, având în vedere creşterea fondurilor din cercetare?

M.L.: Din nefericire, spun eu, situația asta se întâmplă şi acuma. Avem anumite programe academice care nu reușesc datorită lipsei cererii pe piaţă să şcolarizeze studenți la învăţământ cu taxa. Mă refer la ştiinţele tari, cum ar fi chimia, fizica şi matematica. Şi bineînţeles că universitatea sprijină aceste programe şi indiferent că o să avem studenţi sau nu cu taxă respectivele programe vor continua. Unde exista oportunităţi şi piaţa muncii o cere vom școlariza şi studenţi cu taxă.

Sustenabilitatea facultăților tari este dată de performanţa ştiinţifică în atragerea de granturi şi proiecte de cercetare a cadrelor didactice din respectivele facultăţi. Ei reuşesc, chiar dacă nu au număr de studenți cu taxă, reușesc să atragă resurse suplimentare din cercetare. Colectivele de cercetători de la fizică, biologie, chimie, chiar psihologie au adus resurse importante din granturi şi proiecte de cercetare, iar comparația cu UMF mi-e greu să o fac, că şi domeniile sunt diferite şi solicitările de pe piaţa muncii sunt oarecum diferite, şi nu în ultimul rând, chiar şi finanţarea, este una extrem de diferită. Pentru un student la medicină, e normal ca finanţarea de la buget să fie mult mai mare decât pentru un student din ştiinţele sociale de la UBB. Aşa că o comparaţie între UMF şi UBB este destul de complicată, fiindcă domeniile diferă foarte mult.

Rep.: Care a fost impactul acestor fonduri europene pentru Universitatea Babeş-Bolyai?

D.L.: În condiţiile în care toate universităţile din România se confruntă cu grave probleme financiare, prin atragere de fonduri europene de un miliard de lei, UBB a încheiat ultimele două exerciţii financiare, 2013 şi 2012, cu excedent bugetar de 72, respectiv 33 de milioane de lei.