Universitatea Babes-Bolyai a castigat definitiv si irevocabil in instanta centrul Arcalia din judetul Bistrita-Nasaud din satul cu acelasi nume. Studentii universitatii mergeau de obicei in tabere la acel complex de recreatie.
”In urma cu doua saptamani s-a dat o decizie definitiva ca acel castel va trece in proprietatea universitatii. Inca nu avem planuri. O perioada s-au sistat taberele pentru ca o parte din castel era intr-o stare deplorabila. Nu am putut planui lucrarile pana nu era clarificata situatia juridica a cladirii.
In mod normal se face o propunere de catre consiliul de administratie si se voteaza de senat in cazul in care se vor face investitii in Arcalia”, a declarat Paul Farcas, purtatorul de cuvant al UBB.
La ora 14:40 nu a raspuns nimeni pe telefonul fix de la centrul Arcalia.
Prorectorul responsabil de comunicare, Flaviu Calin Rus, are telefonul inchis. El este in aceasta saptamana conducatorul UBB datorita faptului ca rectorul Ioan Aurel Pop este plecat in concediu. Flaviu Calin Rus nu este la primul incident de acest gen, acesta fiind cunoscut pentru relatia defectuoasa de comunicare cu mass-media. Nu intelegem de ce in acest caz Flaviu Calin Rus mai detine portofoliul de prorector responsabil cu comunicare.
UPDATE: Conform unor informatii ulterioare, Flaviu Calin Rus si-a impartit ieri conducerea universitatii cu prorectorul Rudolf Graf.
Centrul Arcalia al Universităţii Babeş-Bolyai este situat la circa 15 km vest de oraşul Bistriţa şi la aproximativ 110 km nord-est de municipiul Cluj-Napoca, la limita dintre Câmpia Transilvaniei şi zona colinară, care face trecerea spre masivele Carpaţilor Orientali, se arata pe site-ul UBB. În apropriere curge râul Şieu, pe a cărui terasă aluvială se găseşte Centrul şi satul Arcalia, care îl înconjoară. Spre sud, se întind coline, acoperite de pajişti şi de păduri de carpen, gorun şi stejar, precum şi o mică pădure de fag, mult în afara arealului său normal. Climatul, caracterizat prin temperaturi medii anuale de 8ºC şi precipitaţii destul de abundente, alături de diversitatea formelor de relief, favorizează existenţa unui covor vegetal bogat şi variat. Altitudinea medie este de 300 m, depăşind 450-500 m pe culmi. Pantele mai domoale sau abrupte, oferă adesea privelişti de un farmec aparte. La câţiva km depărtare, de masive de sare au deformat şi străpuns sedimentele acoperitoare, ajungând până la suprafaţă şi determinănd dezvoltarea unei vegetaţii halofile de tip continental.
