Vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Cluj Ioan Oleleu a devenit pionul principal într-o partidă complicată de șah jucată pe noua pistă a Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj. Acesta este blamat pentru că nu susține acordarea creditului pentru plata lucrărilor, dar susține că a descoperit nereguli care impun prudență. Oleleu este, însă, marele maestru care a coordonat ce s-a întâmplat la aeroport, după cum arată sursele Gazeta de Cluj, iar inocența sa este un bluf care nu mai convinge pe nimeni.
Într-o şedinţă din 13.06.2013, de la sediul Consiliului Judeţean, Ioan Oleleu dirijează orchestra formată din oficialii instituţiei, inclusiv Horea Uioreanu, pe care îi instructează cum stă treaba cu aeroportul şi ce trebuie făcut pentru plata lucrărilor. „Noi nu putem plăti în 2014. Noi ne-am asumat contractul iniţial, de 172. Dacă ne asumăm şi lucrările noi să le plătim până în 2014, atunci noi putem să uităm de alte investiţii. Ce soluţii ar fi? În regim de urgenţă, un credit pe celelalte investiţii”, a spus Oleleu.
Credit care a intrat pe ordinea de zi a Consiliului Județean în luna ianuarie 2014, dar nu a trecut la vot. Unul din cei care au votat împotrivă este chiar Ioan Oleleu, care se contrazice cras din dubla ipostază de inițiator și opozant. Angajații de la aeroport care au pichetat sediul CJ și i-au cerut demisia știu bine cine o să-i bage în imposibilitate de plată.
Garanti Bank fierbe Consiliul la foc mic
Potrivit unor surse Gazeta de Cluj, Ioan Bene ar fi vândut creanțele pentru plata lucrărilor efectuate de Napoca Construcții către Garanti Bank, care acum execută silit Consiliul Județean pentru recuperarea banilor din biletele la ordin emise până acum. Dacă instituția refuză să facă plățile, toate conturile aeroportului vor fi blocate.
Ziar de Cluj a publicat un document care arată că Aeroportul Internațional Avram Iancu a fost notificat pe data de 28 iulie că are la dispoziție 15 zile pentru plata sumei datorate pentru plata lucrărilor la noua pistă. Este vorba despre 13 bilete la ordin în valoare de 9.525.758 de lei. Un alt document, din 21 iulie, arată că Oleleu s-a întâlnit cu reprezentanții Garanti Bankși știa că somația este pe drum spre aeroport. Acesta a tăinuit însă informațiile chiar a semnat în locul vicepreședintelui cu atribuții de președinte Vakar Istvan invitația adresată băncii pentru a discuta situația aeroportului.
Și marmota…
Ioan Oleleu, a declarat într-o conferinţă de presă din 16 iulie că a cerut un audit al Curţii de Conturi pentru că există suspiciuni în legătură cu proiectul pentru noua pistă a aeroportului. Social-democratul uită însă că încă din vara anului 2013 a mai solicitat o expertiză, pentru a explica celorlalți consilieri județeni, care începeau să pună prea multe întrebări, de ce a crescut preţul pistei de la Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj. Astăzi, însă, „pista de 2.100 de metri a aeroportului este al doilea model de jaf din bani publici. Am constatat că la pistă a fost încheiat contract pe o sumă şi s-au încheiat ulterior 22 de acte adiţionale, iar acum am descoperit alte patru astfel de acte.”
Era lămurit din 2013
E ciudat că Ioan Oleleu a descoperit abia acum actele adiţionale şi creşterea preţului la prima etapă pentru construirea noii piste de la aeroport, dat fiind că auditul pe care susţine că l-a cerut în anul 2013, şi care ar fi fost blocat de Horea Uioreanu, a ieşit la lumină în primăvara acestui an. Potrivit unor surse din mediul politic, Uiorenu nu-l putea controla pe Oleleu și nici nu putea scăpa de el, pentru că avea nevoie de sprijinul PSD, care ar fi fost condiționat de un pact de non-agresiune față de vicepreședinte.
În plus, încă de anul trecut, Ioan Oleleu ştia, de la secretarul de stat Iulian Matache, care a oferit aceleaşi informaţii lui David Ciceo, că aeroportul, fiind autoritate relevantă, are voie, prin OUG 34/2006 privind achiziţiile publice, să achiziţioneze lucrări sau servicii suplimentare, care nu au fost incluse în contractul iniţial, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, și deci că actele adiționale sunt legale.
Interesul pentru a ţine rezultatele expertizei din 2013 ascunse este chiar în ograda lui Oleleu, care a şi confirmat, prin faptul că a votat împotriva proiectului de HCJ în luna ianuarie, că, deşi cunoştea importanţa creditului de 50.000 de lei pentru plata lucrărilor, nu dorea ca acesta să fie aprobat de Consiliul Judeţean.
Napoca Construcții și-a făcut treaba
Expertiza, cunoscută de conducerea Consiliului Judeţean de mai bine de jumătate de an, arată clar că lucrările au fost corect executate şi soluţiile pentru problemele din teren au fost luate în mod just de firma constructoare, Napoca SA. Monitorul de Cluj a publicat această expertiză, făcută publică în 8 aprilie 2014, deşi oficialii CJ o aveau din noiembrie 2013. În aceste luni în care concluziile expertului SC Proexrom SRL, profesorul inginer Nicolae Boţu, le-au fost ascunse consilierilor judeţeni, creditul pentru plata lucrărilor la aeroport nu au trecut de forul judeţean tocmai din cauza suspiciunilor legate de calitatea acestora, care se pare că erau nefondate.
Concluziile expertizei comandate de CJ Cluj arată că lucrările proiectate de IPTANA, compania pentru care CJ a insistat să rămână în acest proiect, au fost realizate în totalitate de Napoca Construcţii, soluţiile adoptate de constructor au fost corecte, iar diferenţele între cantităţile de materiale folosite raportate şi cele găsite la expertiză sunt nesemnificative.
Pesedist la pesedist nu scoate ochii
În întâlnirea din iunie 2013, când i se atrage atenţia că e nevoie de avizul de la mediu, Oleleu spune că „dacă trebuie, îl chemăm aci pe directorul (Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului, n.r.) şi ne scrie aci ni pe colţ de masă”. Cum ar veni, directorul de la mediu este la dispoziţia vicepreşedintelui Consiliului Judeţean.
Lucru perfect credibil pentru că, după alegeri, prefectul Gheorghe Vuşcan a consfinţit numirea la conducerea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului a lui Grigore Crăciun, om de bază la PSD Dej, unde serveşte sub comanda deputatului Cornel Itu. Crăciun a condus şi Someş Dej, pe unde s-au perindat la conducere fraţii Itu până când compania s-a prăpădit de tot.
Marin Escaladrian