Rus a pierdut un ”set” din afaceri în faţa lui Ţiriac

La sfârşitul lunii trecute, presa locală şi naţională titra faptul că afacerile ministrului clujean Ioan Rus îi merg extrem de bine pentru că în conturile unei societăţi pe care o patronează au intrat două milioane de euro ”ştanţate” cu mustaţa lui Ion Ţiriac. Nu este o noutate faptul că Ţiriac face afaceri cu Ioan Rus, însă de data asta lucrurile nu sunt chiar atât de ”roz” pentru clujean. De fapt, Ţiriac a pus în aplicare o convenţie încheiată în 2009 prin care Rus se obliga să îi dea o parte din RMB Auto lui Ţiriac dacă nu se achită de o serie de obligaţii pe care le are faţă de tenisman.

În presa financiară a apărut informaţia conform căreia, Ion Ţiriac îi plăteşte ministrului Ioan Rus două milioane euro pe 15% din RMB Inter Auto. Datele sunt certificate de Monitorul Oficial, care arată că ”Autosincron SRL (RMB Interauto), prin reprezentantul său Ioan Rus şi Vitexa Holdings (Ion Ţiriac), reprezentând 100% din capitalul social, au decis cesionarea de către Autosincron a 258 de părţi sociale, reprezentând 15% din capi­talul social. Preţul total al cesiunii este de 2 mil. euro, care urmează a fi ajustat în viitor potrivit acordului ce va inter­veni între părţi. Autosincron, prin ad­ministrator, declară că anterior semnării prezentei a primit suma de 2 mil. euro, contra­valoarea cesiunii părţilor sociale“, se arată în Mo­ni­torul Oficial. Majoritatea a tradus această informaţie prin texte în care afacerile ministrului deveneau înfloritoare, conturile clujeanului fiind ”burduşite” de Ţiriac cu două milioane de euro.

Însă, baza de date în care sunt evidenţiaţi toţi datornicii din România arată că 15% din cadrul SC RMB fac parte dintr-o garanţie a unui contract de ipotecă imobiliară a datornicului Autosincron (Ioan Rus) către creditorul Vitexa (Ion Ţiriac), aceste documente fiind încheiate în 2009 în urma unei promisiuni de vânzare-cumpărare.

Potrivit avizului 00030789142700-YBI de la 27 iunie 2014,prin care datoria Autosincron a fost stinsă, “CONTRACT DE IPOTECĂ MOBILIARĂ PĂRŢI SOCIALE PRIN CARE GARANTUL IPOTECAR CONSTITUIE ÎN FAVOAREA CREDITORULUI O GARANŢIE REALĂ MOBILIARĂ ASUPRA UNUI NUMĂR DE 774 PĂRŢI SOCIALE CU O VALOARE NOMINALĂ DE 10 RON FIECARE, REPREZENT ND 45% DIN CAPITALUL SOCIAL AL SC RMB INTER-AUTO SRL, AFLATE ÎN PROPRIETATEA GARANTULUI PENTRU GARANTAREA ÎNDEPLINIRII ÎN ÎNTREGIME A OBLIGAŢIILOR ASUMATE ÎN BAZA PROMISIUNII DE V NZARE CUMPĂRARE DE PĂRŢI SOCIALE ÎNCHEIATE ÎNTRE GARANT ÎN CALITATE DE PROMITENT – V NZĂTOR ŞI CREDITOR, ÎN CALITATE DE PROMITENT – CUMPĂRĂTOR, LA 30.11.2009 (PROMISIUNEA), P NĂ LA CONCURENŢA SUMEI PRINCIAPALE AVNASATE DE 2,000,000 EURO PLUS DOB NDĂ, COSTURILE ŞI SPEZELE BANCARE AFERENTE, PRECUM ŞI A ORICĂROR ALTE SUME DATORATE SAU POTENŢIAL DATORATE ÎN BAZA PROMISIUNII”.

Practic, afacerea lui Ioan Rus a fost următoarea: în 2009 a luat de la Ţiriac două milioane de euro, pentru care a pus la bătaie aproape jumătate din firmă (45%). Pentru că nu a mai putut înapoia banii, Ţiriac a pus în aplicare promisiunea de vânzare cumpărare şi a ajuns posesorul a 15% din RMB-ul lui Ioan Rus.

Traseul lui Rus

Ioan Rus, fost lider al PSD Cluj a intrat în afaceri la începutul anilor ‘90, iar una dintre cele mai bune parteneriate pe care a reuşit să le facă a fost cu Ion Ţiriac. În 1993, fostul ministru de Interne a devenit director la RMB Inter Auto SRL (reprezentanţa Mercedes Benz) care era controlată, printr-un off-shore, de omul de afaceri Ion Ţiriac. Rus s-a implicat şi în firmele Napoca Construcţii SA (1991), tot împreună cu Ţiriac. De asemenea, Ioan Rus a avut acţiuni la Autosincron SRL (1991), Elixir Medco SRL (1992), IT Transilvania Invest (1998), Ardtrans Auto SRL(1994), Oil Distribution SRL sau Media Pro Transilvania SA.

Pe linie politică, Ioan Rus a intrat în PDSR în 1994, în 15 august 1996 a devenit prefectul judeţului Cluj, funcţie pe care a avut-o până pe 28 decembrie 1996. După 2 ani a devenit prim-vicepreşedinte al PDSR Cluj-Napoca. În iunie 2000 recâştigă funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, iar din decembrie acelaşi an, după câştigarea alegerilor de către PSD, devine ministru de Interne în Guvernul Năstase. Din octombrie 2001, Ioan Rus este ales preşedinte al PSD Cluj şi după un an, vicepreşedinte al PSD.

El a mai fost ministru în primul Guvern Ponta, dar şi-a dat demisia după începerea suspendării preşedintelui Traian Băsescu, din cauza problemelor legate de listele electorale. Rus a fost un susţinător al lui Victor Ponta, el şi grupul de la Cluj ajutându-l pe acesta să preia preşedinţia partidului la Congresul din 2010, când Ponta a candidat împotriva lui Mircea Geoană.

De data aceasta, la investitură, Băsescu a făcut o scurtă trecere în revistă a dosarelor  problematice pentru Guvernul Ponta. Este vorba de contractarea la proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov, în legătură cu care l-a „atenţionat” pe Ioan Rus, ştergerea datoriilor Rompetrol prin Hotărâre de Guvern şi Loteria Română.

Rus şi-a pus un discurs pe “limba de lemn”

La numirea în funcţie, Ioan Rus a avut un discurs populist despre reducerea gradului de corupţie din minister, în situaţia în care PSD-iştii sunt abonaţi la contractele de modernizare şi construire de drumuri. „Am avut o întâlnire cu toţi cei care au o poziţie cu responsabilităţi înalte în minister. În rezumat, ceea ce le-am spus lor vă spun şi dumneavoastră: vom începe încercând să reducem risipa în acest minister. Mă refer aici şi la resursele materiale, şi la resursele umane. Cu acest rezultat probabil că vom deveni mai competitivi în ceea ce facem în întreaga activitate a ministerului. Fiind mai competitivi, vom deveni şi mai performanţi”, a afirmat Rus.

Potrivit ministrului citat, performanţele ulterioare vor face ca România să concureze cu serviciile din ţările occidentale. „La un moment dat, s-ar putea să devenim şi performanţi şi să putem concura cu serviciile şi produsele noastre cu adevărat cu ceea ce se întâmplă în Europa. Aici mă refer la transportul feroviar, aerian, naval, rutier. Este greu să fi performant cu infrastructura dacă o infrastructură olandeză, să spunem, îţi cere x euro / tonă/km, dar îţi asigură posibilitatea să te deplasezi cu marfa cu o medie de 80 km/h şi noi asigurăm 20 sau 30 km/h”, a explicat ministrul Transporturilor.

Acesta a adăugat, de asemenea, că „este greu să avem un transport feroviar de mare viteză de la Cluj la Oradea, dacă acea linie nu este electrificată”.