DNA a cerut recuzarea judecătorului din procesul lui Marian Oprișan

Reprezentantul DNA a cerut, în ședința de judecată din 21 august 2014 a procesului în care este judecat Marian Oprișan, fost vicepreşedinte al PSD, recuzarea judecătorului de caz, Lucian Buta, ca urmare a adresei trimisă de șefa DNA, Luminița Kovesi, către CSM.  Inspecția Judiciară a început cercetarea disciplinară a judecătorului clujean imediat ce a fost indicat de către șefa DNA.

Cele două persoane citate pentru ședința de joi, 21 august au fost trimise acasă până când se va soluționa cererea de recuzarea a judecătorului Lucian Buta. Este vorba despre martorul Muntean Viorica și expertul contabil Pintea Ileana Roxana, împreună cu care ar fi trebuit stabilite condițiile expertizei solicitate în cauză. Avocații inculpaților Marian Oprișan, Iacob Valeriu, Costeanu Ioan și Teodorescu Valeria au solicitat, în baza art. 68 alin. 5 al Codului de Procedură Penală , să fie anunțați în legătură cu data și ora soluționării cererii de recuzare, pentru a-si exprima punctul de vedere.

Șeful DNA, Laura Codruța Kovesi, a sesizat, la începutul lunii iunie, Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu dosarul în care fostul  președinte al Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, este acuzat de corupție. Kovesi reclamă posibile abateri disciplinare ale magistraților de la Judecătoria Cluj-Napoca, întrucât cauza nu a fost soluționată de mai bine de opt ani. Dosarul se fală pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, cauza fiind judecată de Lucian Buta.

„Sub acest aspect, în cele 24 de termene (în perioada 16.06.2011 – 22.05.2014) s-a amânat cauza numai pentru audiere de martori, deci în total 1.071 de zile. Având în vedere faptul că prin rechizitoriu au fost citați 72 de martori rezultă că în 25 de termene, pe parcursul a 4 ani, s-au audiat 2,8 martori/termen. Subliniem de asemenea faptul că, de la un termen la altul, pe parcursul celor 4 ani de când dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, însumând 1.263 zile, s-au acordat termene de la 49 zile, 56 zile și chiar de 105 zile de amânare de la un termen la altul, pentru audierea celor 72 martori. Așa fiind, pe parcursul celor 1.263 zile , judecătorul fondului nu a dispus nicio măsura pentru a judeca cu celeritate, deși cunoaște că dosarul cauzei este de peste 8 ani pe rolul instanțelor de judecată, iar din cei 8 ani, de 4 ani se află pe rolul acestei instanțe.

Solicităm efectuarea de verificări, existând indicii rezonabile pentru antrenarea încălcării duratei rezonabile a soluționării cauzei. Invocăm sub acest aspect al duratei rezonabile jurisprudența Inspecției Judiciare. Se observă așadar că judecătorul instanței de fond de la Judecătoria Cluj-Napoca este exponentul judecării unei cauze fără a avea în vedere cerințele de celeritate, durata rezonabilă a procedurii, considerându-le, probabil, chestiuni facultative în economia dosarului pe care a fost investit să-l judece. Un asemenea mod de aplicarea a dispozițiilor legale referitoare la durata rezonabilă a unei proceduri judiciare sunt profund străine spiritului ce se degaja din scopul, condițiile generale de desfășurare a judecății unei cauze și denotă încălcarea normelor de procedură și încălcarea dreptului la judecarea cauzei într-un termen rezonabil”, se arată în sesizarea DNA trimisă către CSM.

DNA indica, IJ execută

Ca urmare, Inspecția Judiciară a început cercetarea disciplinară a judecătorului către care șefa DNA și-a îndreptat degetul. ”Din evidenţele Inspecţiei Judiciare rezultă că, la data de 03.07.2014, în lucrarea nr. 2342/IJ/1539/DIJ/2014, s-a început cercetarea disciplinară faţă de domnul judecător Buta Lucian Rareş, din cadrul Judecătoriei Cluj Napoca, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) teza a II-a din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constând în întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile şi art. 99 lit. t) constând în exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă…În prezent, se efectuează cercetarea disciplinară pentru a se stabili dacă sunt întrunite sau nu elementele constitutive ale abaterilor disciplinare menţionate”, au răspuns reprezentanții Inspecție Judiciare unei solicitări adresată de Gazeta de Cluj.

Marian Oprișan aruncă pisica în curtea DNA

În replică la adresa Luminiței Kovesi, Marian Oprișan a afirmat că interesul lui este de a-și dovedi nevinovăția în acest dosar, eminamente politic în opinia sa, și nu este nici o secundă interesat de tergiversarea cauzei sau de prescrierea faptelor. În același  timp, el a subliniat că subliniez că, dacă acest dosar s-a prelungit timp de 8 ani de zile, acest fapt s-a datorat, în exclusivitate, excesului de zel al procurorilor DNA care au solicitat, de mai multe ori, strămutarea dosarului de la o instanță la alta.

Rechizitoriul

Urmărirea penală a vicepreşedintelui PSD, Marian Oprişan, a început în noiembrie 2005, iar pe 5 iunie 2006 acesta a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost  acordate, fals si uz de fals, infracţiuni comise în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea. Consiliul Judeţean Vrancea a primit, în 2004, 1,9 milioane de dolari de la Ministerul Transporturilor pentru reabilitarea drumurilor comunale din judeţ. Ca urmare, Comisia de licitaţie, numită de  Marian Oprişan, a selecţionat şi a atribuit lucrări de construcţie unor firme neeligibile, conduse de apropiaţi preşedintelui Marian Oprişan

O altă faptă imputată de procurorii DNA este că, în 2004-2005, Marian Oprişan “a negociat şi achiziţionat, fără hotărârea necesară a Consiliului Judeţean şi fără avizele de specialitate ale comisiilor din Consiliu, Complexul Turistic “Căprioara”, în jurul căruia deţinea, împreună cu membrii familiei, 8 hectare de teren”. Pentru aceasta achiziţie, Oprişan ar fi alocat ilegal 1,7 milioane RON din fondurile publice al CJ Vrancea. În plus, acesta ar fi întocmit şi o adresă prin care a solicitat suma de 300.000 RON din fondul de rezervă al Guvernului. Pretextele invocate în adresa sunt nereale, iar banii primiţi au fost utilizaţi tot pentru achiziţia complexului.

Rechizitoriul mai arată că, în perioada 2003-2005, Oprişan ar fi folosit hotelurile “Rucăr” din Soveja şi “Hanul dintre Vii” din Câmpineanca, aflate în patrimoniul CJ Vrancea, pentru organizarea unor acţiuni de protocol în valoare de 520.000 RON. Conform calculelor anchetatorilor, prejudiciul creat Ministerului Transporturilor este de circa 1,5 milioane de euro, cel creat bugetului CJ Vrancea se ridică la aproximativ 600.000 de euro, iar cel creat în dauna Guvernului ajunge la circa 75.000 de euro. După intrarea în vigoare a noului cod penal, este posibil ca faptele care au fost obiectul urmăririi penale în acest dosar să se prescrie.