Arpad Paszkany a văzut motivele pentru care a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) la doi ani jumătate după sentință. Proprietarul Iulius Mall, Adrian Dascălu, l-a acuzat de șantaj în dosarul Gazeta II. Gazeta de Cluj vă redă cele mai importante citate din motivarea judecătorilor conduși de Ionuț Matei. Procurorii Mircea Hrudei și Daciana Deritei au făcut dosarul și ei activează în continuare la DIICOT. Până când?
Procurorii Mircea Hrudei și Daciana Deritei au făcut mai multe rechizitorii cu probleme. Ca să vă spunem doar dosarele care s-au terminat cu achitare definitivă și irevocabilă: Gazeta II, Grenadierul, cazul lui Gicu Agenor Gânscă, cazul lui Horia Ciorcilă.
De exemplu, inculpații din dosarul Grenadierul, Zăgrean Victor, Vancea Ovidiu Manuel, Moldovan Mihai Septimiu și Szasz Francisc au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv și au fost achitați de magistrații ICCJ. Șeful DIICOT Cluj i-a acuzat pe cei patru de terorism.
Gicu Agenor Gânscă de la ACI, împreună cu Rareș Nilaș, Ana Maria Oprean, Sergiu Dan Dascăl și Horea Ionut Bobos, au fost achitați definitiv în 2013 de către judecătorii de la ICCJ. Dosarul a fost făcut de DIICOT Cluj și are semnătura lui Mircea Hrudei. Horia Ciorcilă, fondatorul Băncii Transilvania, a fost acuzat de Mircea Hrudei de manipularea pieței de capital. Acuzațiile au fost demontate de judecătorii de la ICCJ.
În schimb, dosarul Gazeta II a fost unul dintre primele dosare ale lui Mircea Hrudei. Un chix total. Culmea este că anumite chestiuni îl leagă pe unul dintre procurorii care a anchetat acest caz, Daciana Deritei, de însăși persoana care ar fi fost vătămată, Iulian Dascălu. Este o relație de familie care în câteva luni ar fi putut aduce o anume incompatibilitate acestui procuror. Dar nu a fost interesant acest lucru nici pentru magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu toate că a fost specificat în motivare:
”Prin Ordonanţa din data de 10 februarie 2007, în cauză s-a dispus extinderea cercetărilor şi începerea urmăririi penale faţă de numitul Paszkany Arpad Zoltan.
Înainte de a trece la analiza materialului probator şi stabilirea stării de fapt, instanţa de fond a reţinut că inculpatul Paszkany Arpad Zoltan a solicitat cu ocazia cuvântului în dezbateri judiciare, înlăturarea mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale până la data de 30 martie 2007, apreciindu-le ca fiind obţinute în mod nelegal şi având un caracter părtinitor şi subiectiv. În acest sens, s-a susţinut că urmărirea penală a fost efectuată până la data de 30.03.2007 de procurorii Daciana Deritei şi Mircea Hrudei, în condiţiile în care d-na procuror Daciana Deritei ar fi verişoară primară cu martora Pop (fostă Andrei) Ramona, aceasta fiind avocata părţii vătămate Iulian Dascălu în litigiul civil al acestuia cu inculpatul şi care a condus la deposedarea părţii vătămate de terenul amintit mai sus.
Procurorul, rudă cu avocata lui Dascălu
De asemenea, s-a invocat că procurorul ar fi nepoata numitei Pop Măriuca (mama martorei Pop Ramona), aceasta fiind la data derulării faptelor secretara generală a Consiliului Judeţean Cluj, iar CJ Cluj a fost parte în respectivul litigiu şi a fost condus la acea dată de numitul Marius Nicoară, martor în prezenta cauză şi cu rol important în desfăşurarea evenimentelor.
Inculpatul a susţinut că,urmarea acestor aspecte,a formulat o cerere de recuzare a procurorului la data de 30.03.2007 invocând faptul că ar avea un interes în cauză, cererea fiindu-i respinsă, dar la aceeaşi dată a fost admisă o cerere de abţinere a procurorului Daciana Deritei. Urmare a admiterii acestei cereri de abţinere, inculpatul a considerat că în cauză s-a făcut dovada existenţei unui caz de incompatibilitate a procurorului ce a efectuat urmărirea penală, a faptului că urmărirea penală a fost desfăşurată cu încălcarea garanţiilor privind imparţialitatea şi obiectivitatea organului de urmărire penală, iar toate mijloacele de probă administrate în condiţiile incompatibilităţii procurorului ar trebui înlăturate ca fiind obţinute în mod nelegal.
Instanţa de fond a reţinut că aspectele de rudenie invocate de inculpat sunt reale, fiind recunoscute de martora Pop (fostă Andrei) Ramona, dar la fel de adevărat este şi că la data de 30 martie 2007 a fost admisă cererea de abţinere formulată de doamna procuror Daciana Deritei, astfel cum rezultă din ordonanţa nr. 21/II/2/2007. Chiar dacă prin admiterea unei cereri de abţinere se face dovada că la momentul respectiv a existat un caz de incompatibilitate, instanţa de fond a reţinut că cererea inculpatului nu este fundamentată legal şi nici temeinică”, arată magistrații de la ICCJ în motivarea redactată cu două luni și jumătate întârziere.
Spațiile se închiriau și la alte ziare
Arpad Paskany a fost acuzat de Mircea Hrudei că susținea ziarul Gazeta de Cluj cu un spațiu în clădirea sa, Sigma Center. De fapt, alte două ziare aveau contract cu acesta pentru închirierea spațiilor din corpul aceleiași clădiri. Este vorba despre Monitorul de Cluj și Evenimentul Zilei. Astfel, procurorului Hrudei i-a fost demontată și această acuzație de către magistrații de la ICCJ.
”În acest sens, instanţa de fond a indicat cu titlu exemplificativ, contractul de închiriere între S.C. Electrosigma S.A. şi S.C. Expres S.R.L. prin care în schimbul asigurării spaţiului necesar în aceeaşi clădire, locatarul asigura spaţiu de publicitate locatorului în ziarul „Evenimentul Zilei ”ediţia de Transilvania în valoare de 500 USD + TVA (2001-2005 inclusiv). La fel, prin contractul de închiriere dintre S.C. Electrosigma şi S.C. Compania de Media S.R.L. sau dintre S.C .Electrosigma şi Grupul de presă M S.R.L., s-a asigurat spaţiu de funcţionare contra prestării de publicitate în ziarul „Monitorul de Cluj ”(2000-2009).
De altfel, martorii Popa Victor şi Petrule George au confirmat în calitatea lor de ziarişti că inculpatul, obişnuia să-şi facă reclamă firmelor sale în schimbul chiriei oferite unor întreprinderi media.
În plus, aşa cum a rezultat din probele administrate, „Gazeta de Cluj” a înlocuit în spaţiu o altă publicaţie, mai exact este vorba de societăţile ce le editau, iar legătura în vederea încheierii contractului de închiriere a fost intermediată de numitul Danciu Florin, fost director al „Evenimentului Zilei ”, ediţia de Cluj. Din probele existente, rezultă cu certitudine că închirierea de spaţiu „Gazetei de Cluj ”contra publicitate s-a făcut în cadrul unor relaţii comerciale desfăşurate de inculpat şi cu alte publicaţii şi cu mult timp înaintea contractului încheiat cu societatea ce edita ziarul amintit (2005), fără a exista vreo dovadă că această faptă ar avea o altă semnificaţie decât de natură comercială”, arată în continuare judecătorii.
Arpad Paszkany nu era implicat în politica redacțională
O altă argumentație care frizează penibilul este că Arpad Paszkany era implicat în politica redacțională a ziarului Gazeta de Cluj. De altfel, niciunul dintre martori nu a dat declarații în acest sens. Acuzația pare să fie doar în capul procurorului Mircea Hrudei.
”Nici unul dintre martorii ziarişti nu l-au indicat pe inculpat ca fiind implicat în politica redacţională a ziarului, nu au cunoscut nici măcar o împrejurare în care acesta să fi solicitat personal, direct, publicarea sau nu a unor articole. Nici unul dintre martori nu a arătat că Man Liviu le-ar fi impus articole referitoare la inculpat, în speţă pozitive, după cum nici nu cunosc ca inculpatul să fi cerut atacarea unor persoane sau societăţi. Mai mult, ziariştii martori au arătat că îşi asumă răspunderea articolelor pretins denigratoare, nefiind scrise la cererea lui Man Liviu sau a inculpatului”, arată judecătorii Curții Supreme.
Ziariștii își asumau anchetele
Ziariștii își făceau treaba la Gazeta de Cluj așa cum și-o fac și acum. Astfel, toți cei care au scris articole își asumau lucrurile pe care le scriau. Verificau informațiile din mai multe surse, citau alte ziare sau căutau pe internet legat de subiectele abordate. Nici argumentul lui Mircea Hrudei privind campania denigratoare a ziarului Gazeta de Cluj nu a stat în picioare în fața judecătorului. Niciun martor nu a confirmat nici această teorie. Ne punem deja întrebarea dacă Mircea Hrudei a făcut întreg rechizitoriul din propria imaginație? Și dacă asemenea fapte au vreo repercusiune asupra carierii sale profesionale?
”Pe aceeaşi linie, este de reţinut că potrivit declaraţiilor martorilor ziarişti responsabili cu redactarea unor articole la adresa părţii vătămate, se pare că o parte din articole au fost preluate din alte publicaţii din Iaşi şi Timişoara (Ieşeanul şi Bănăţeanul).
Astfel, martorul Petean Mihai a arătat că a preluat şi publicat în ziarele trustului „Gazeta” mai multe informaţii referitoare la afacerile părţii vătămate Iulian Dascălu, că a luat legătura cu un anume domn Schrotter responsabil de acele informaţii, acesta constituind sursa articolelor publicate. (filele 133-134, filele 76-77 vol. I). De altfel, martorul a arătat că îşi asumă răspunderea articolelor respective, bineînţeles a conţinutului acestora. La fel, martora Nap Nadia Nicoleta a arătat că a scris despre firmele părţii vătămate Iulian Dascălu, dar că a publicat informaţii reale şi verificate personal, astfel încât nu sunt calomnioase (denigratoare), sens în care stă declaraţia de la fila 135.
Nici martorii Curcian Simona, Stan Daniela, Avarvarei Adrian, Mureşan Aurel (filele 94-96, 91-93 vol. I, filele 137-138, 313) nu au declarat că inculpatul le-ar fi cerut să scrie într-un anume mod despre partea vătămată Iulian Dascălu, ori despre firmele sale.
Pe de altă parte, la dosar au fost depuse mai multe articole din diferite ziare sau preluate de pe internet, din care rezultă că mai multe publicaţii au inserat articole mai puţin binevoitoare la adresa părţii vătămate.
În consecinţă, neexistând probe care să îndreptăţească în mod cert, indubitabil ideea că inculpatul ar fi determinat campania negativă împotriva părţii vătămate Dascălu Iulian, instanţa de fond a constatat sub acest aspect învinuirea adusă, ca neîntemeiată.
Instanţa de fond a considerat pe de altă parte, că această campanie negativă împotriva părţii vătămate Iulian Dascălu nu se încadrează în latura obiectivă a infracţiunii de şantaj pentru care a fost trimis în judecată inculpatul. Aceasta deoarece infracţiunea de şantaj se săvârşeşte prin ameninţări ori violenţe, iar prin rechizitoriu s-a arătat că partea vătămată a fost constrânsă prin ameninţările inculpatului (fără legătură cu campania de presă care nu a fost cauză a înfrângerii voinţei părţii vătămate în raporturile cu inculpatul), ameninţări ale căror conţinut este dezvăluit la fila 22 în actul de inculpare, constând în folosirea pârghiilor necesare pentru blocarea investiţiei”, arată magistrații ICCJ.
Nu există probe privind finanțarea lui Paszkany
”În esenţă, declaraţiile celor trei martori Hoandră Vasilică Octavian, Avarvarei Adrian şi Nap Nadia Nicoleta, relevă că despre presupusa finanţare în suma de 200.000-300.000. de euro a „Gazetei de Bucureşti”, de către inculpat, nu există date concrete şi nu au suport probator în sensul celor inserate în declaraţiile de la organele de urmărire penală şi este cunoscută doar din zvonuri publice, unora chiar li s-a cerut să confirme acele zvonuri din mediul jurnalistic (martorul Hoandră Vasilică Octavian), sau au aflat de la alţi colegi (martorul Avarvarei Adrian a arătat că a aflat de la martorii Chişu Ramona, şi Mureşan Aurel, martori care au infirmat acest aspect aşa cum rezultă din declaraţiile lor, precum şi din declaraţia martorului Petean Mihai (filele133-134-dos.instanţă de fond ) sau din conţinutul discuţiilor de la redacţie la o cafea (martora Nap Nadia Nicoleta ).”
Iulian Dascălu l-a contactat pe Liviu Man
Iulian Dascălu, patronul Iulius Mall, a recunoscut în fața instanței că el a fost cel care l-a contactat pe Liviu Man și nu a fost șantajat.
”Pe de altă parte chiar partea civilă Iulian-Adrian Dascălu, cu ocazia audierii sale în faţa instanţei de apel ( fila 312) a declarat că l-a contactat pe Man Liviu din proprie iniţiativă, pentru a-i prezenta proiectele sale şi să îl informeze că ar fi dorit cu ocazia publicării articolelor negative la adresa sa sau a firmelor sale, să i se fi luat punctul de vedere ( adică dreptul la replică).
De asemenea, partea civilă a mai declarat că a avut iniţiativa încheierii unui contract de publicitate cu „trustul Gazeta,” pentru ca cetăţenii clujeni să fie informaţi corect despre derularea proiectelor sale, şi nu Man Liviu i-a impus să încheie un contract de publicitate cu S.C. Iulius Mall Cluj S.R.L. S-a şi procedat la încheierea unui asemenea contract, însă partea civilă a specificat că „trustul Gazeta” nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător obligaţiile , în sensul de a face publicitate reală şi efectivă firmei sale , astfel că a şi reziliat acest contract, după arestarea ziariştilor”, arată magistrații de la ICCJ.
Liviu Man: Procurorii să-și caute de lucru
Liviu Man, director la Gazeta de Cluj, martor în cadrul procesului, a arătat că procurorii sunt direct responsabili de acest dosar mincinos.
“Sentința mi se pare normală. Prin această sentință DIICOT Cluj se descalifică încă o dată prin neprofesionalismul cu care a condus întregul caz Gazeta. Iulian Dascălu, pretinsă parte vătămată în acest proces, a recunoscut în fața instanței că nu a fost șantajat de nimeni de la Gazeta de Cluj și că el însuși m-a căutat pe mine pentru a-și face o reclamă în săptămânalul clujean. Cred că procurorii Daciana Deritei și Mircea Hrudei ar trebui să-și caute de lucru, ceea ce nu se va întâmpla și ar trebui să se gândească dacă și împotriva lor cineva într-o zi va manufactura cineva un dosar mincinos, așa cum a fost dosarul Gazeta”, a declarat Liviu Man directorul general Gazeta de Cluj.
