Ştefan Trandafir
Conform administratorului judiciar, CCCF Cluj-Napoca a ajuns la faliment din cauză că firma a încasat cu întârziere banii pe care îi avea de primit pentru lucrările contractate la stat şi pentru că a realizat lucrări cu utilaje închiriate de la alte firme, pentru că nu deţinea tehnica necesară. Soluţia oferită pentru redresarea firmei a fost de a reduce cheltuielile şi de a vinde mai multe terenuri şi clădiri pe care CCCF Cluj-Napoca le deţine. Însă, la începutul anului trecut, Fiscul a pus sechestru pe mai multe terenuri şi clădiri care valorează aproape două milioane de lei. Pe lângă stat, aproape 100 de firme s-au strâns în tabelor care au de primit bani de la SC CCCF Cluj. Interesant este că lanţul falimentului merge mai departe, până la CCCF SA, firma de care aparţine societatea falimentară clujeană. Încă din 2005, firma “mamă” avea probleme, întrucât Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat că firma avea o datorie la bugetul de stat de peste 57 de milioane de lei, iar în 2006, Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) anunţa că CCCF SA era investigată pentru folosirea în mod necorespunzător a unui avans dintr-un contract Phare în valoare de peste 10 milioane de euro. Chiar dacă din 2005, firma avea datorii la buget şi, în mod normal, nu avea voie să participe la licitaţii publice, CCCF SA a câştigat licitaţii organizate de administraţiile locale. În 2003, SC CCCF Cluj-Napoca a fost radiată de la Registrul Comerţului, dar înainte ca lucrul acesta să se întâmple, în patrimoniul firmei clujene au fost înregistrate bunuri de aproape două milioane de lei. În acelaşi an, în urma unei reevaluări a acestor bunuri s-a constatat că bunurile au avut o valoare de peste cinci milioane de lei şi au intrat în patrimoniul firmei-mamă, SC CCCF SA. În vara anului trecut, societatea a fost preluată de omul de afaceri Horia Simu, fostul director al CityBank şi preşedintele Cuprom, unicul producător de cupru electrolitic din România. Patronul societăţii-mamă, Horia Simu, a participat şi el la falimentarea filialei clujene prin faptul că a contractat o serie de lucări pe care, ulterior, nu le-a mai plătit. Este vorba de lucrările executate la Cuprom Baia Mare, lucrări în valoare de circa 25 de milioane de lei. Cuprom este deţinut de Sima care nu a plătit lucrările respective.
Contractele babane care “cântă” a faliment
Pentru ca afacerea să fie asigurată, pe vremea Guvernului Tăriceanu, CCCF şi-a pus în consiliul de administraţie un fost secretar de stat liberal de la Ministerul transporturilor, pe Aleodor Francu. Aceasta poate fi explicaţia faptului că, în diverse asocieri, CCCF a reuşit să câştige zeci de contracte. Cu preponderenţă, CCCF a fost asociată în firmele de reabilitări şi construcţii de drumuri Astaldi, Max Bogl, iar până la deschiderea procedurilor de faliment, cei de la CCCF au semnat contracte în diferitele asociaţii în valoare de circa 70 milioane de euro. Spre exemplu, prin intermediul unui join-venture, CCCF a participat la modernizarea Aeroportului Internaţional Otopeni. În 1991, ItalAirport, CEI Milano şi CCCF Bucureşti au câştigat un contractul “Dezvoltare si modernizare a Aeroportului International Bucuresti – Otopeni” în valoare de 16,7 miliarde lei. Împreună cu italienii de la Italstrade, cei de la CCCF au primit contractul de lucrări de la Autostrada Bucureşti-Cernavodă. Pentru aceste lucrări, statul a plătit circa 4,3 milioane de euro pe kilometru, iar în conturile celor două companii au intrat peste 40 de milioane de euro. CCCF este acţionarul majoritar la SC Construcţii în Transporturi SA din Bucureşti, firmă care a primit de la buget, fără licitaţii, 11 miliarde de euro pentru “eliminarea calamităţilor pe DN 66”. Cei de la CCCF mai controlează firmele Drum Art şi Romstrade, societăţi abonate şi ele la banii publici. Printre cenzori Societăţii de Construcţii se numără Eugenia Tone si Gabriela Sin, care sunt angajate în funcţii de conducere şi la firma fraceză Eurometudes SA, specializată tot în câştigarea de contracte pe bani publici. Ceea ce frapează la falimentul acestei societăţi este faptul că, în timp ce companiile cu care a fost asociată au înregistrat profituri uriaşe, CCCF a mers mereu în pierdere. În urmă cu doi ani, după inundaţiile care au avut loc în Moldova, CCCF a “jucat” rolul salvatorului pe bani grei, în sensul că, a primit iar contracte de la stat fără organizarea uno licitaţii. Motivul pentru lipsa licitaţiilor a fost declararea stării de urgenţă pentru începerea lucrărilor de reabilitare a drumurilor afectate.
CCCF SA a fost în ancheta Departamentului de Luptă Antifrauda (DLAF) pentru că a folosit necorespunzator un avans dintr-un contract Phare în valoare totală de peste 10 milioane de euro pentru realizarea “Centrului de testare feroviară” de la Făurei, dar a folosit avansul de 1,1 milioane euro în alte scopuri. În acest caz, ancheta a rămas în “coadă de peşte”. Iar pentru ca pleiada personajelor care s-au perindat prin această companie să fie completă, fostul director general al CCCF SA, Nicolae Constantinescu, a fost director adjunct al Administraţiei Străzilor din Primăria Bucureşti.
Funar a făcut inventarul CCCF
CCCF SA este prima antrepriză româneasca de lucrări pentru infrastructura transporturilor şi a fost înfiinţată în anul 1883, sub denumirea “Serviciul lucrări noi” din cadrul Direcţiei Generale a Căilor Ferate Române. Firma a făcut podurile de peste Dunăre de la Feteşti – Cernavodă, proiectarea aparţinând inginerului Anghel Saligny. În 1973, direcţia îşi schimbă denumirea şi devine “Centrala de Construcţii Căi Ferate – CCCF” cu peste 20.000 de salariaţi. În perioada anilor ’70, în cadrul CCCF Cluj a lucrat şi fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar, care se ocupa de inventarul bunurilor deţinute de societate. În 1991, a devenit societate pe acţiuni, cu capital de stat, preluând 30% din patrimoniul centralei de Construcţii Căi Ferate, precum şi majoritatea unităţilor de construcţii şi de prestaţii auto şi utilajele acestora.
Firme la care SC CCCF Cluj-Napoca este datoare:
Bugetul de stat-2,9 milioane de lei
SC BI Petro – 337.109 de lei
Asociaţia pentru Terasament şi Construcţii – 87.669 de lei
SC Cominex Nemetalifere – 62.823 de lei.
SC ARL Cluj – 36.408 de lei
SC Ben&Ben – 60.000 de lei
SC CCCF SA – 79.754 de lei
SC CCCF IUG SA – 79.754 de lei
SC Grandemar – 37.504 de lei
Banii CCCF au rămas la fostii parteneri:
SC Mecdru – 9.868 de lei
SC FCC Construction – 44.183 de lei
SC Aishroich – 44.183 de lei
SC CCCF SA – 144.440 de lei
SC Proodeftiki – 1.413.177 de lei
SC FDP Timişoara – 122.533 de lei
