Cele mai importante 600 de obiecte de patrimoniu din Muzeul Naţional de Istorie(MNIT) din Cluj-Napoca au fost confiscate de Nicolae Ceauşescu în urmă cu 40 de ani. Directorul muzeului, Ioan Piso, va revendica acest obiecte, iar muzeul din Cluj va avea cel mai valoros patrimoniu din ţară.  Precedentul retrocedării muzeului Brukenthal şi a Bibliotecii Central Universitare poate facilita o revendicare mai uşoară a obiectelor. Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti a fost înfiinţat în 1970 pe baza patrimoniului din alte muzee din întreaga Românie, iar din Cluj au fost confiscate chiar şi obiectele descoperite de istoricii din zonă.

Patrimoniu, confiscat de 40 de ani

„Un proiect mai vechi de-al meu, aprobat cu câţiva ani în urmă de consiliul de administraţie, este recuperarea pieselor cedate de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei fostului Muzeu de Istorie a Republicii Socialiste Românie, în anul 1970. Se ştie că Ceauşescu a fost la un moment dat deranjat că el a fost dus în toate muzeele mari din capitalele reprezentative şi că Bucureştiul nu are un asemenea muzeu. Atunci a distrus practic mai multe muzee mari din ţară pentru a face unul singur, pe cel de pe Calea Victorie, pe care îl cunoaştem cu toţii, actualul Muzeu Naţional de Istorie a României. În 1970 au fost cedate 608 piese, evident crema patrimoniului Muzeului din Cluj, care a fost înfiinţat în 1859 datorită iniţiativei unui grup de intelectuali din Cluj şi care au reuşit în scurtă vreme să devină muzeul cu cel mai bogat patrimoniul din ţară. Înainte de 1970, muzeul din Cluj avea cele mai valoroase obiecte de patrimoniu din ţară. Anul trecut am sărbătorit sau ar fi trebuit să sărbătorim 150 de ani de la înfiinţarea acestui foarte mare locaş de cultură care are depozitat tezaure unice nu numai pentru istoria Transilvaniei, ci pentru istoria României şi pentru istoria acestei părţi a Europei. Iată de pildă câteva dintre piesele care ne-au fost luate atunci: odată sunt foarte multe piese dacice cum ar fi acel cub uriaş cu ştampila „Decebalus, per Scorilo” interpretată de Constantin Daicoviciu, Decebal, fiul lui Scorilo. Este singura inscripţie în limba dacică. Apoi o mulţime de unelte, vase, arme din munţii Orăştiei, găsite chiar de specialiştii noştri de la Muzeu, de Constantin şi Hadrian Daicoviciu. Ar fi apoi marile tezaure de la Apahida . Ajunge să citez câteva dintre cele 100 de piese de aur de la Apahida: fibulă de aur, pandantiv de aur, brăţară de aur, cataramă de aur, brăţară de aur, inel de aur, mărgele de aur, vultur de aur, disc de aur, rozete de aur, aplică de aur şi aşa mai departe. Aceste tezaure aparţin perioadelor migraţiilor, deci după părăsirea oficială a Daciei Romane ce datează din secolele al IV şi al V-lea şi conţin obiecte produse în imperiu şi trimise cadou şefilor germanici în schimbul alianţei lor. Asemenea tezaure se gasesc în toată Europa. Unul dintre ele este şi celebra cloşca de pui cu  aur de la Pietroasa, deţinut corect de Muzeul din Bucureşti. Tezaurul Apahida I şi Apahida II sunt printre cele mai importante tezaure germanice şi de aur. Nouă ne-au fost lăsate în 1970 foarte puţine piese reprezentative, doar fărămiturile. În 1998, după 140 de ani de existenţă a muzeului, am prezentat pentru prima oară publicului tezaurul”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Ioan Piso, directorul Muzeului Naţional de Istorie din Cluj.

Precedentul Brukenthal şi BCU

Patrimoniul a mai fost revendicat şi de Muzeul Brukenthal, dar şi de Biblioteca Central Universitară, iar acesta a fost câştigat în proces. Cu acest precedent, Muzeul Naţional de Istorie pleacă cu prima şansă într-un posibil proces. „Deocamdată le reformulăm o cerere de retrocedare a acestor 608 piese care în acte figurează ca piese împrumutate. Nu îmi închipui că un director de muzeu să poată să restituie nişte piese fără proces, aşa că probabil se va ajunge la proces şi avem toate şansele de a-l revendica. Piesele de la Bucureşti au fost revendicate şi de Muzeul Brukenthal sau Biblioteca Universitară din Cluj şi le-au recuperat. Nu mă pot pronunţa dacă în acest an putem primi obiectele de patrimoniu înapoi, justiţia acţionează uneori lent, dar după părerea mea acţionează sigur”, consideră Piso.
„Pentru aceste obiecte de patrimoniu se va creea un spaţiu propriu. Nu vă pot spune din ce fonduri, dar îmi închipui că , judeţul Cluj, clujenii, autorităţile locale, o viitoare euro-regiune vor avea suficiente fonduri pentru o instituţie de cultură pilot cum este acest muzeu. Este cel mai important muzeu între Cluj şi Budapesta. El merită o altă clădire, deoarece această construcţie nu a fost făcută pentru a fi muzeu. Este ascunsă undeva pe o străduţă, nici toţi şoferii de taxi nu ştiu unde se află”, continuă directorul MNIT.

Clădirea Melody, o eternă „speranţă”

„Încă nu mi-am pierdut cu totul speranţa pentru clădirea Melody. Eu sunt pentru o metodă radicală. Dacă Clujul doreşte să devină capitală culturală europeană fără un muzeu vizibil, reprezentativ, într-o clădire istorică, nu va putea ajunge ce-şi doreşte. Sibiul a fost făcut capitală culturală europeană de Muzeul Brukenthal. Ca să nu uităm, muzeul din Sibiu avea patru palate şi a mai primit încă unul. Noi avem o clădire împărţită şi acuma revendicată din vina fostei conduceri care nu şi-a găsit ceva mai bun de lucru decât să someze universitatea să plece din clădire ştiind foarte bine că această clădire a fost a universităţii”, mărturiseşte Piso.

Obiectele confiscate, patrimoniul ardelenilor

Preşedintele Societăţii Muzeului Ardelean, Sipos Gabor, consideră că patrimoniul ar trebui restituit Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei. „În mod sigur locul acelor obiecte de patrimoniu este la Cluj, fiindcă o parte a acestor obiecte transportate la Bucureşti în 1970-1971 fac parte din colecţia societăţii muzeului ardelean care dintotdeauna aici. Muzeul format în sec XIX la Cluj este patrimoniul ardelenilor. Nu e deloc logic ca să se organizeze un muzeu naţional într-o capitală luând obiectele din celelalte muzee ale ţării mult mai vechi decât muzeul ţării”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Sipos Gabor, preşedintele Societăţii Muzeului Ardelean.
În majoritatea ţărilor din Europa s-a constituit în primă fază un muzeu naţional de istorie, iar deabia apoi un muzeu regional. La noi, situaţia tot timpul este pe dos, iar prima dată s-a constituit Muzeul Naţional de Istorie din Cluj, ca să aibă de unde Muzeul Naţional de Istorie a României de unde să preia obiecte de patrimoniu.
„Va creşte prestigiul Muzeului Naţional de Istorie, însă depinde şi de cine este posesorul lor. Acest drept al regimului comunist de a lua şi a transporta , respectiv a centraliza aceste obiecte este contrar principiului proprietăţii private. Patrimoniul era a unui comunităţi din Ardeal şi toţi care vizitau acest muzeu aveau acces la aceste obiecte, atât cercetătorii cât şi vizitatori. Nu este logic să mergi la Bucureşti să le vezi. În celelalte ţări s-a organizat prima dată un muzeu naţional, precum în Franţa, Ungaria sau Ţările germane, şi mai apoi s-au format muzeele locale. Aici în România, în diferite provincii, atât la Iaşi cât şi la Cluj şi Timişoara s-au format mult mai repede muzee regionale decât să se organizeze un muzeu naţional la Bucureşti. Toate muzeele regionale au dreptul sa revendice obiectele transportate in mod dictatorial la Bucureşti”, a continuat preşedintele Societăţii Muzeului Ardelean.
Gabor continua prin a declara că un muzeu important ar putea influenţa statul de capitală culturală a Clujului. „Nu cred că decernarea acestui titlu de capitală culturală ar depinde de această acţiune, probabil că va contribui, dar toată această acţiune a domnului director Piso este cu totul justificat pe baza dreptului de proprietate pe baza regimului comunist. Dar de la 89 încoace este un alt regim in Romania si care zice că dreptul la proprietatea privată sau la una comunitară se respectă”, a conchis

Bucureştenii, prea ocupaţi pentru a-şi pierde patrimoniul

Directorul Crişan Muşeţeanu este prea ocupat pentru a vorbi despre cele mai importante obiecte pe care le are în tezaur. Întrebat de reporterii Gazetei de Cluj dacă are puţin timp, acesta a declarat că nu, însă sursele noastre susţin că tot timpul „se dă ocupat.” Oricum, Muşeţeanu nu i-a dat prea mare importanţă subiectului de revendicare a patrimoniului.
„Ele sunt în administrarea statului şi statul le-a dat muzeului naţional. Să facă cererea de restituire, merge în justiţie şi dacă o face la ministerul culturii, şi ministrul îşi va da cu părerea, şi dacă nu în justiţie. Ele sunt în administraţia noastră prin hotărâre de guvern . Ele au fost în proprietate statului şi în vremea lui Ceauşescu. Avem un act de dare în administrare(n.r. a patrimoniului confiscat în 1970)”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Crişan Muşeţeanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României.

Tiberiu Hrihorciuc

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR

35 COMENTARII

  1. Vesnicul Piso revine. Pana cand isi va duce activitatea prin intermediul presei?
    Aceste revendicari se pot face in mod civilizat, nu apeland la presa. Daca domnia sa crede ca numai asa se poate obtine ceva se inseala. Acum ca a fost pensionat a doua oara de la catedra de istorie, crede ca se va afirma mai bine la Muzeul de Istorie a Transilvaniei cu vesnicele dorinte proprii. Dar ce a facut din anul 1997 pana in prezent in aceasta functie de director? NIMIC. ! Cu ani in urma se putea, probabil obtine o alta clasire pentru muzeu, dar dansul a fost mai mult absent din tara si nu l-a interesat soarta muzeului pe care il pastorea.Ideea cu un nou sediu i-a venit in ultimul timp, a se vedea afirmatiile sale din presa ultimilor 2 ani. Acum este deranjat de renovarea cladirii muzeului, actiune demarcate in perioada cat a fost demis. Ce sa-i faci daca el nu a fost in stare, au fost in stare cei care care sunt atasati Muzeului.

  3. Muzeul de Istorie se duce pe rapa datorita mediocritatii multor angajati, preocupati mai mult de barfe de presa si de atacuri contra conducerii decat de treaba lor.
    Poate restructurarile vor impune criterii de competenta!

  6. Se pare ca Piso mai are cativa servi care ii canta in struna.Degeaba ! Restructurarea trebuie sa inceapa cu el. A stat destul sa incurce lumea pe un salar lunar de peste 60 milioane.. Ministerul Culturii trebuie sa – l demita, mai ales ca nu are un cotract cu acesta .

  10. Va dedic la randul meu cantecelul asta, tot din clasicii citati mai sus
    Dimineata pe racoare, Eu stau cu fata la soare / Si ma uit la cerul mare… samd „Hai sapatura”

  11. Da… da…. cepul la bautura este la PISO ca doar trebuie sa-i ajunga lui.Pe langa ca-i gurmand se stie prea bine este si bun bautor. Vai de capul lui ca mult ii mai place sa se scalde in noroi.

  13. Il miros si pe Saruman acolo. Locul miroase a jeg. Eu sa fiu in locul lui Piso as ridica valul „confidentialitatii voastre” si v-as lasa goi, ca dupa o betie de-a voastra de dimineata! Dictionar de utilizare al MNIT: …Sa dai foc la puscarie si la casa de nebuni!

  14. si reporterii te prind la portita!!!!
    Acolo ti-ar fi locul!
    Dati click pe fotografie…
    Hahaha
    Nu-mi vine sa cred ce bine ti se potriveste ipostaza!
    As inchide muzeul si l-as face crasma daca asta vrea majoritatea!

  16. Un director al Muzeului Transilvaniei are curajul să exprime o voință proprie, separată, chiar potrivnică, celei ce vine de la stăpânire. Până când vom mai fi dispuÈ™i să ciugulim din mâinile jegoase ale acestor oportuniÈ™ti, ce își justifică orice abuz prin apartenenÈ›a la un Las Vegas comunist È™i împuÈ›it, al cărui produs tindem să devenim cu toÈ›ii? Care este reacÈ›ia concetățenilor, mai mult, probabil a angajaÈ›ilor acestei instituÈ›ii de căpătâi a patrimoniului ardelean? ÃŽnjurătura. Și scuipatul. Nu sunt interesaÈ›i de recuperarea pieselor ardelene, ci de oportunitatea de a distruge È™i a parveni. Uită, totuÈ™i, că, odată slugă…
    Bucureștenii au nevoie de slugi, nu de directori mai deștepți ca ei. Au avut, pentru o perioadă scurtă. Nu mai au. Vor face tot posibilul să le aibă din nou, și să delapideze milioane folosindu-se de acești ”muzeografi” inerți, care și-au uitat muzeul și meseria.

  17. Defăimările aduse Prof. Piso, postate aici fără nici o legătură cu subiectul, confirmă ”micimea” și simplitatea autorilor. Nimic mai mult.

  18. De fapt subiectul dezbatut nu este important pentru arheologi, sper ca macar pentru clujeni. De ce i-ar interesa cele mai valoroase piese confiscate de comunisti? Nu sunt in stare sa-si analizeze propriile descoperiri arheologice fara ajutorul altora. Cel mai interesant pentru ei este, fara indoiala, sa se exprime undeva. Cum in reviste de specialitate nu o pot face, aici este cel mai potrivit sa dea cu bata, ei fiind cei mai vehementi. Unii colegi revolutionari din catedra de istorie veche asijderea.
    Cladirea muzeului a inceput sa fie renovata anterior; cei „atasati Muzeului”, care au continuat renovarea ulterior, au distrus complet depozitele si expozitia de baza. Asta da devotament obsesiv!!!

  20. Sandule, ai votat contra profesorului tau si de data asta. Sa fii rasplatit de discipolii tai cu ceea ce-Å£i place si n-ai voie! Bibe, bibe, amico meo!

  21. Pe dl Voisian l-am cunoscut in piaţa Unirii la sapaturile de acolo, împreuna cu un coleg, Emilian, parca. Vai, ce oameni primitivi, arheologii astia. N-am înţeles nimic din ce mi-au spus. Sa fie toţi arheologii din Cluj la fel?

  22. Ce fun? Câtă lume vorbeşte de loserii astia? De discipolul lor, nimeni? Un fost student! Ce păcat! Mare geniu mitoman! As fi plecat la Palmyra cu el si m-a lasat fără bani la Jucu? L-ati găsit pe Gelu domnule profesor?

  23. A pronuntat cineva numele acestor sapaturi?
    Uau, ce tunuri: promisiuni, decondturi realizate pe jumatate, bani luati imprumut de la studenti?
    Si mai vreti sa sape cineva cu astia? Studentii nu mai sunt asa de prosti ca altadata. Cine se simte lezat sa scrie aici.

  24. Domnule ziarist
    Vad ca unii va acuza ca sunteti partinitor. Ca sa le raspundeti pe masura de ce nu incercati sa anchetati cum au facut unii deconturile si angajarile, plus intelegerile pe santiere ca Jucu sau alte sapaturi de salvare? Ce legaturi nemaipomenite sunt intre anumite personaje amintite aici cu Matos?
    Ce spun studentii despre ceea ce li s-a promis si pe ce state de plata au semnat si cat au primit pana la urma?
    fain frumos!

  25. Acum sa fim seriosi. Este o noua gaseslnita asta cu restituirea patrimoniului de la Bucuresti.
    Principalele probleme ale muzeului sunt lipsa de vizibilitate, de profesionalism a unora dintre angajati si de atractivitate a colectiei!AAWSXE

  26. unde incompetentii manipulati politic de cei care au ruinat Romania au incercat prin toate tertipurile sa impiedice realizarea unei investitii pentru toti clujenii. Hai CFR!

  29. O fi domnul Piso o somitate in materie de scrijelituri in piatra, insa nu se intelege ce influenta ar avea acest lucru in privinta conducerii unei institutii de cultura. A dovedit prin incompetenta ca habar nu stie sa coordoneze activitatea unei institutii unde lucreaza oameni vii care mai si gandesc, si unde a favorizat doar o minuscula gasca de obedienti care il gratulau in folosul propriilor lor interese. La urma urmei ce mai doreste domnul profesor de s-a inhamat din nou la un asemenea efort, avand in vedere ca a ajuns la o varsta in care legea iti da dreptul sa te odihnesti si iti ofera timp pentru o meditatie profunda. Pe deasupra il mai framanta si problema de interes national de la Rosia Montana, despre care ne tot aminteste cu obstinatie ca ar reprezenta cauza decaderii lui repetate din directorat. Repetarea continua a acestei teorii l-a convins pana la urma numai pe dansul ca chiar asa este. Cat crede domnia sa ca o sa mai faca pe bufonul la acel muzeu. Este un om care poate sa-si dea singur seama ca nu mai este deloc dorit intr-un loc unde a stat degeaba, incasand sume frumusele din banii contribuabililor. Ce calitate are dansul intr-o institutie unde nu a fost niciodata angajat si unde numai a incurcat lucrurile. Unii presupun ca s-a intors sa-i dea lovitura de gratie, sa desavarseasca dezastrul care l-a creat si impus acolo. Muzeul clujean nu mai are nevoie de acest om care nu poate decat cel mult sa prelungeasca agonia in care se afla aceasta institutie de cultura

  30. Fara sa fiu misogin, se poate vedea tonul de doamna suparata. Asa-i cu comentariile astea, scri acolo si-apoi cine citeste vede el ce si cum. Suparat sunt si eu ca muzeul merge cum merge, ca o colectie este stransa si impachetata, cladirea renovata si cu 90% umezeala in depozite, dar hai sa procedam romaneste si sa dam vina pe Piso si nu pe afacerea portocalie a renovarii, sa-l desconsideram pe epigrafist, transformandu-l in specialust in scrijelituri si sa aruncam cu noroi peste tot! M-as privi in oglinda si as incerca sa ma vad pe mine insumi, delatorul! Ma plac?

  31. Catedra s-a mai defulat inca o data! Norocul studentilor vine din Consiliul Facultatii care nu se gandeste numai la studentii de la arheologie-buni-de-luat-pe-santier!
    Meciul are trei reprize: catedra/consiliu/senat. Ieri in consiliu 13-6 pentru Piso! Te-ai grabit, cum Cronos n-o face niciodata!

  32. Piso e „specialist in scrijelituri pe piatra”, „nu face nimic numai incurca itele”, „e incompetent…” etc etc..
    dar voi cum sunteti? v-ati gandit, macar asa umpic? ca nu faceti nimic altceva decat sa stati in birourile de acasa/muzeu/catedra si comentati aiurea’n tramvai. mai bine v-ati apuca de publicat ceva competent.

  33. Ne exprimam ca si Piso in presa. Daca lui ii place asa balaceala, asa comentarii primeste, pe masura minciunilor date de el in gazete. Ce sa – i faci mai Piso IGURACACURU…

  34. Sigur ca la muzeu mai sunt si oameni vii, nu sunt sigur daca gandesc sau se gandesc … cum sa amestece (mestece) rahatul in care vietuiau si inainte de Piso. Sigur ca bietii de ei sunt persecutati de Piso, care din pacate nu-i trezeste la viata. Ar trebui scuturati un pic, dar pentru ca Piso nu le cere nimic isi ocupa timpul cu ceva. Vin cand vor, fac ce vor, spun ce vor. Romanului nu-i sade bine asa, ca daca are mintea hodinita ajungem prea departe. Tocmai de aceea era bine inainte, pt ca era cineva care le dadea de lucru, ei nefiind decat in stare de amorteala. Sunt roboti, deci ruginesc fara sa le dea cineva un sut in cur. Numai ca niciodata nu facusera pasul inainte. Piso isi imagina ca, fiind intr-o institutie de cultura, poate lasa oamenii liber, sa se poata exprima in virtutea calitatilor lor intelectuale.Aiurea!
    Prin urmare, realizarile vechii conduceri sunt mari. A fost la un pas sa puna contor la poarta. Depozitele sunt distruse, expozitia la fel. Ii caracterizeaza circul. Au mai si provocat UBB, care nu aveau nici un gand de a scoate afara muzeul. Sigur ca Piso este vinovat pentru toate. Restul nici ceapa, desi cel mai des usturoi papau, n-au mancat, nici gura nu le pute.

  35. Oportunist si arogant acest PISO! Il supara comentariile care nu-i convin…. Piso, in mintea lui incalcita, vede renovarea cladirii Muzeului ca o distrugere El n`a fost in stare sa faca la timpul sau acest lucru. Il roade invidia si se zbate prin toate mijloacele sa stopeze aceste lucrari. Bietul de el apeleaza la presa,ca asa ii place sa se balaceasca in noroi si sa pateze si presigiul Muzeului .Rusine sa – i fie musiule Piso!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.