Primăria clujeană a încălcat din nou, la finalul anului 2014, legislația de transparentă decizională, încercând să supună spre adoptare Consiliului Local un controversat proiect de hotărâre privind o schemă de ajutor de stat pentru clădirile ‘verzi’ din punct de vedere al eficienței energetice, cu eludarea termenelor legale și a obligației de dezbatere publică și consultare a ONG declarate ca parte interesată.
HCL-ul, în formă în care era propus, ridică mari semne de întrebare din punct de vedere al protecției mediului dar și a gestiunii fondurilor publice, pentru că, în loc să fie corectate deficiențele procedurilor de până acum, acestea ar fi fost în bună parte păstrate și agravate, în folosul unor interese private nelegitime și în dauna intereselor publice și a scopului declarat al acestor măsuri care echivalează cu o importanță facilitate fiscală, de care ar trebui să beneficieze doar clădirile cu adevărat ‘verzi’.
Astfel, pe site-ul de Internet al Primăriei clujene www.primariaclujnapoca.ro a fost publicat, cu datare 3 decembrie 2014, proiectul de HCL privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru contribuabilii bugetului local al municipiului Cluj-Napoca care beneficiază în anul fiscal 2015, de cota de impozitare redusă la impozitul/taxa pentru clădirile aflate ‘în clasa energetică A’, care de țin o certificare oficială recunoscută la nivel mondial (BREEM, LEED, DGNB, CASBEE și Green Star) ca și ‘clădire verde’.
Acest proiect din păcate a păstrat deficiențele schemelor anterioare, aprobate prin HCL 225/2012 respectiv HCL 190/2014, în ciuda criticilor pertinente aduse acestora de către specialiști și ONG-urilor de profil cu ocazia unor contacte avute în primăvara anului 2014.
Normal era ca Primăria să contacteze și consulte în mod proactiv ONG-urile interesate încă din etapa conceperii proiectului de HCL, caz în care putea evita, dacă era de buna-credință, strecurarea unor prevederi inacceptabile, și putea practic profita de o consultantă gratuită de profil. A preferat din nou să nu colaboreze cu societatea civilă, ci să elaboreze proiectul de HCL pe cont propriu, ceea ce nu era ilegal, dar era evident inoportun și, în situația dată, și imoral și contraproductiv.
În schimb, odată elaborat draftul de proiect de HCL, Primăria avea obligația expres prevăzută de Legea 52 / 2003 privind transparența decizională în administrația publică de a îl trimite proiectul de HCL din oficiu spre consultare ONG-urilor care s-au notificat ca părți interesate, de a nu îl supune spre avizare și adoptare decât după cel puțin 30 de zile de la publicarea pe site a proiectului de HCL, de a analiza și acceptă sau respinge motivat toate observațiile și propunerile făcute cu privire la proiectul de HCL de ONG-uri și public în perioada legală de consultare publică și de a organiza, dacă un ONG de profil solicita asta, o dezbatere publică pe tema acelui proiect de HCL.
