Tragedia franceză manipulată pentru resuscitarea Legii Big Brother

Profitând de evenimentele din Franța, Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a declarat, a doua zi după atacul terorist din Franța, că este nevoie neapărat de legea privind cartelele preplătite și de legea retenției datelor. El a adus ca argument faptul că trebuie să primeze dreptul la viață chiar cu diminuarea sau cu îngrădirea, în limite legale,  a dreptului la corespondență și comunicare.

Pe de altă parte, societatea civilă acuză că Nițu confiscă astfel emoția unui moment pentru a strecura o lege respinsă de nenumărate ori, profitând de momentul de panică pe care atacul terorist din Franța l-a creat. La ședința comună a Grupului Interministerial Strategic pentru prevenirea și combaterea macrocriminalității și a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență s-a stabilit ca Legea Big Brother şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile.

Atacurile teroriste de la Paris au adus din nou în discuţie adoptarea unor legi intens contestate de societatea civilă. Procurorul General, Tiberiu Niţu, susţine că, în vederea prevenirii actelor de terorism, sunt necesare acte normative eficiente, precum legile privind cartelele preplătite şi retenţia datelor, subliniind totodată că nicio măsură nu poate fi considerată „disproporţionată” în raport cu faptele.

Pe de o parte, societatea românească este departe de a a fi ferită de abuzurile care ar putea decurge din Lege Big Brother și a cartelelor prepay, iar pe de altă parte, așa cum vedem că se întâmplă în țările în care este reglementată înregistrarea cumpărătorilor de cartele prepay, existența legii nu garantează nici pe departe prevenirea atacurilor teroriste sau prinderea teroriștilor. Societatea civilă a reacționat imediat, arătând că ”cel mai grav atentat la libertatea de exprimare este folosit de autorităţile române pentru a repune pe agendă iniţiative legislative ce afectează grav drepturile la libera exprimare şi la viaţa privată”.

Libertate cu ocaua mica

Opinia  șeful Ministerului Public, Tiberiu Nițu, cu referire la cât de sensibilă este linia între interesul public privind prevenirea actelor de terorism și violarea drepturilor fundamentale ale individului, este că trebuie păstrat un echilibru între drepturile omului, dreptul la corespondență, la comunicare, și imixiunea ca autoritate a statului în libertățile cetățenești.

În contextul atacului din Paris, procurorul general a dat asigurări că România este în siguranță, dar că este nevoie de instrumente – cum ar fi legea cartelelor preplătite, sau legea reținerii datelor – pentru combaterea terorismului.

„În primul rând, vreau să vă spun că suntem în siguranță. Acesta este principalul mesaj pe care vreau să vi-l transmit. (…) Și suntem în siguranță pentru că suntem în faza de prevenire a unor astfel de atrocități, pentru că altfel nu am cum să le spun, de acte teroriste. Suntem în siguranță pentru că instituțiile statului care au atribuții în acest sens își fac datoria. Noi, PÎCCJ, comunicăm foarte bine cu toate instituțiile parte ale sistemului național de prevenire și combatere a terorismului. (…) Vreau să vă spun că în ceea ce privește legislația, noi, pentru a putea realiza o prevenire eficientă, avem nevoie de instrumente (…) — legea privind cartelele preplătite, legea privind retenția datelor. De ce am invocat aceste argumente și aceste acte normative? Pentru că în prezent nu le avem, știți foarte bine. Noi, la ora actuală, alături de alte instituții, de MJ, de Ministerul Comunicațiilor, suntem implicați în elaborarea unor alte acte normative. Vreau să transmit că avem nevoie neapărat de aceste acte normative, pentru că ele ne permit să cunoaștem foarte bine ce se întâmplă și să anticipăm anumite manifestări, pentru că ați văzut la Paris…”, a explicat șeful Ministerului Public.

Gând la gând, cu bucurie

La rândul său, președinta Instanței Supreme, Livia Stanciu, a declarat despre elaborarea unor astfel de acte normative că trebuie asigurat un echilibru între drepturi precum interesul public, siguranța națională și încălcarea dreptului la viață privată.

„Nu îmi cereți acum să-mi exprim un punct de vedere până ce nu văd și proiectul de lege și să văd concordanța între proiectul propus și deciziile care au fost date de CCR și în raport de acestea, în mod cert voi avea un punct de vedere avizat. (…) Din punctul meu de vedere, fiecare reprezintă o valoare socială fundamentală și, sigur, trebuie asigurat un echilibru între toate acestea, între toate cele trei pe care le-ați enunțat (n.r. — interesul public, siguranța națională și încălcarea dreptului la viață privată) iar modificările legislative, sigur, pe problemele punctuale acum vizavi de problematica anterioară (…), trebuie să fie strâns corelate și cu apărarea acestor valori fundamentale”, a afirmat șefa ÎCCJ.

De asemenea, purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava, a declarat că SRI salută punerea în discuţie a legii cartelelor pre-pay privind retenţia datelor, pentru că ajută serviciul să îşi îndeplinească obiectivele asumate, însă nu formulează aprecieri privind deciziile CCR faţă de aceste legi.

Cele două legi, respinse de Curtea Constituțională

Curtea Constituţională (CC) a decis, în 8 iulie, că Legea 82/2012, cunoscută ca legea „Big Brother”, este neconstituţională. În motivarea deciziei, Curtea a arătat că actul normativ este de natură să prejudicieze manifestarea liberă a dreptului la comunicare sau la exprimare. Legea 82 prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale, pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

În 16 septembrie, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC. Decizia a fost luată de judecătorii constituţionali cu majoritate de voturi. CC a luat această decizie întrucât dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.