Procurorii DIICOT-chiriasi fara licitatie

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Serviciul teritorial Cluj îi plăteşte lunar unui afacerist clujean aproape 4.000 de euro pentru spaţiul pe care instituţia îl ocupă. Beneficiarul acestor sume de bani este Gheorghe Terhes, fost director al SC Silcotub cel mai mare producător român de ţevi de oţel. Interesant este faptul că Terhes are legături de afaceri cu Viorel Bunea, fratele lui Gheorghe Bunea, fost comisar în cadrul IPJ Cluj şi şefului catedrei de pregătire juridică din cadrul Şcolii de Agenţi de poliţie „Septimiu Mureşanu”. Similitudinile ajung şi până la faptul că Viorel Bunea, partenerul de afaceri al lui Terhes, figurează ca „sursă” pentru procurorii DIICOT în dosarul Gazeta. Pentru ca imaginea de ansamblu să fie completă, DIICOT nu a făcut o licitaţie pentru închirierea unui sediu, ci a selectat ofertele.
Răzvan Robu
Conform unei adrese oficiale venite din partea DIICOT, „sediul în care funcţionează DIICOT-Serviciul Teritorial cluj aparţine SC Tubman Co SRL, are o suprafaţă utilă de 468 mp şi 1219 mp teren, preţul chiriei fiind de 3.28 euro/mp/lună. Sediul a fost închiriat prin procedură internă, de la nivel central, fiind aleasă oferta cea mai convenabilă, întrucât închirierea este exceptată de la prevederile OUG nr. 34/2006”, arată răspunsul oficial al celor de la Direcţie. La un calcul sumar, patronul  Tubman, Gheorghe Terhes primeşte lunar aproape 4.000 de euro de la DIICOT.
Ordonanţa invocată stabileşte modul de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice, iar, conform juriştilor, legea a fost făcută astfel încât să „ajute” oferirea contractelor cu „dedicaţie”.
„În mod normal, toate instituţiile ar trebui să facă licitaţii atunci când se închiriază bunuri mobile sau imobile, dar articolul 13 lasă o portiţă de scăpare celor care nu doresc să facă acest lucru şi preferă o selecţie de oferte sau chiar o atribuire directă a respectivelor servicii”, spune juristul Dorin Balaş, referindu-se la următorul text de lege.
„Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică pentru atribuirea contractului de servicii care: a) are ca obiect cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile sau a drepturilor asupra acestora; totuşi, atribuirea contractelor de servicii financiare care se încheie, indiferent de forma, în legătură cu contractul de cumpărare sau de închiriere respectiv, se supune prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă”, arată articolul 13 al OUG 34/2006.
„Tocmai acest „totuşi” bagă în ceaţă. Adică, ordonanţa supune sau nu serviciile respective? Iar pe această hibă, sunt mulţi care pot interpreta textul de lege într-un fel sau altul”, mai adaugă Balaş.

Au cerut de-o garsonieră, s-au trezit cu o vilă

Conform pieţei imobiliare clujene, preţul pentru închirierea unui spaţiu similar în Andrei Mureşanu este sub 4.000 de euro, banii plătiţi de DIICOT Cluj pentru închirierea imobilului în care procurorii clujeni îşi derulează anchetele.
„În zona respectivă acum avem un spaţiu de 200 mp pe care îl putem închiria la 1700 de euro/lună, dar se mai poate negocia. Bine, acum preţurile au mai scăzut, că e criza asta, dar nu cred să fi costat vreodată atât un spaţiu ca acesta”, spune un agent imobiliar clujean.
Conform răspunsului oficial venit pe adresa redacţiei, DIICOT motivează faptul că instituţia a trebuit să închirieze un sediu printr-o procedură de selecţie internă a ofertelor pentru că municipalitatea clujeană nu le-a putut pune la dispoziţie procurorilor un spaţiu.
„Închirierea spaţiului s-a realizat prin această procedură, motivat de faptul că autorităţile locale din municipiul Cluj Napoca nu au putut da curs solicitărilor DIICOT  de alocare a unui spaţiu   adecvat pentru desfăşurarea activităţii”, mai arată răspunsul DIICOT.
Reprezentanţii municipalităţii spun că cei din cadrul DIICOT au solicitat un spaţiu în noiembrie 2008, iar motivele pentru care primăria nu i-a putut ajuta pe procurori sunt cele expuse anterior.
“Data la care Instituţia Prefectului a depus cerere către Primăria Cluj-Napoca pentru atribuirea unui spaţiu pentru DIICOT– Serviciul Teritorial Cluj a fost data de 3 noiembrie 2008. Motivele pentru care Primăria nu a reuşit să pună la dispoziţia DIICOT un astfel de spaţiu este lipsa din portofoliul de spaţii aflat în administrarea Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca, a unui spaţiu liber, nerevendicat, având caracteristicile solicitate”, explică reprezentanţii biroului mass-media din cadrul Primăriei Cluj-Napoca.
Însă, reprezentanţii municipalităţii mai arată şi faptul că, dacă iniţial, cei de la DIICOT aveau cerinţe modeste, procurorii s-au “căpătuit” cu un spaţiu mult mai generos, dar şi mult mai scump.
“DIICOT solicită atribuirea unui spaţiu de circa 200 mp, de aproximativ 8-10 birouri, în zona centrală a municipiului, în apropierea instanţelor de judecată”, spune acelaşi răspuns al primăriei clujene. Astfel, de la un spaţiu de 200 de mp, cei de la DIICOT s-au trezit cu un spaţiu util dublu, plus un teren de circa 1200 de mp.

Sursele “uitate”

Spaţiul în care DIICOT funcţionează în acest moment a fost pus la dispoziţie de SC Tubman Co, firmă patronată de Gheorghe Terhes. Firma este dealer de maşini,  iar patronul acesteia a ocupat, până în 2007, funcţia de director general al SC Silcotub, cel mai puternic producător de tuburi de oţel din ţară. În momentul de faţă, Silcotub face parte din concernul internaţional Tenaris care a preluat fabrica în 2004.
Terhes mai deţine şi o parte din acţiunile SC Trans Montana Turism, unde este acţionar alături de Viorel Bunea. În mediul de afaceri clujean, Bunea se remarcă prin intermediul a cel puţin două calităţi: este membru al clubului de afaceri Rotary şi este fratele comisarului Gheorghe Bunea.
Printre “rotaryeni”, alături de Bunea mai figurează personalităţi ca Dan Danci, implicat în scandalul sexual “Nana Club”, sau senatorul PNL Marius Nicoară, surprins de curând vizionând un film porno la locul de muncă, în Camera Senatului.
Interesant mai este şi faptul că Viorel Bunea a avut o serie de legături cu şefii DIICOT Cluj, cu mult înainte ca procurorii să primească spaţiul de la partenerul lui de afaceri. În rechizitoriul dosarului Gazeta, Viorel Bunea apare ca sursă a organelor de urmărire penală.
“Numitul BUNEA VIOREL i-a relatat (lui chimu Căpuşan, n.red) că este o practică a trustului să publice articole negative împotriva unor persoane pentru a le determina să plătească sume de bani către trust. Acesta i-a dat ca exemplu pe fostul primar din Turda, BLASIU VIRGIL care a fost şantajat pentru a se obţine de la acesta contracte de publicitate. Părţii vătămate i s-a explicat că există trei tipuri de „taxe” şi anume taxe pentru a nu scrie despre o persoană, taxa pentru a scrie de bine şi taxa de publicitate, iar dacă o persoană cedează şantajului şi acceptă să plătească,  pretenţiile financiare ale grupului vor creşte”, arată rechizitoriul Gazeta. Interesant este faptul că cei care au instrumentat acest dosar au omis, conform rechizitoriului, să îi ia vreo declaraţie lui Bunea.

Gazeta de Cluj a prezentat în numerele anterioare modul în care Viorel Bunea, partenerul de afaceri al lui Gheorghe Terhes, a obţinut prin intermediul firmei SC Romviocons SRL, o parte din lucrările de reamenajare a Şcolii de poliţie „Septimiu Mureşanu”, în situaţia în care fratele lui, Gheorghe, ocupă funcţia de şef al catedrei de pregătire juridică din cadrul instituţiei de învăţământ şi pregătire.