Abuzuri PENALE în Bistriţa. Toată justiţia în afara legii în cazul Ioan Opre

Dosarul lui Ioan Opre va intra în istoria jurisprudenţei datorită abuzurilor făcute de oamenii din sistem. Fie că este vorba de procurorul Ioan Lumperdean, fostul şef al DIICOT Bistriţa-Năsăud, de judecătorul de civil care judecă această cauză penală Bulea Marius Lucian, fie că este vorba de conducătorii Tribunalului Bistriţa-Năsăud, nimeni nu pare să respecte sistemul juridic în care ne aflăm. Magistratul Marius Lucian Bulea de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, care judecă cauza în care Ioan Opre este acuzat de proxenetism, a dat o dispoziţie pe 15 ianuarie 2015 că nu se mai pot depune acte în cameră preliminară, dar a mai acceptat acte de la DIICOT pe 19 ianuarie şi pe 23 februarie, chiar cu o zi înainte de cauză. Deci judecătorul Bulea nu şi-a respectat propriile dispoziţii, motiv pentru care s-a cerut recuzarea lui – care se va judeca pe 16 martie 2015.

Gazeta de Bistriţa nu poate să rămână indiferentă la abuzurile făcute de justiţie în cazul lui Ioan Opre. Ancheta pe care v-o prezentăm în continuare va fi transmisă către Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Curtea de Apel (CA) Cluj – instanţa superioară Tribunalului Bistriţa-Năsăud, DIICOT structura centrală, Ministerul Public, dar şi către deputaţii şi senatorii judeţului Bistriţa-Năsăud. Oamenii care au un cuvânt de spus în societatea românească trebuie să fie informaţi în privinţa abuzurilor făcute asupra unui om de afaceri din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Primul abuz: judecătorul de civil care judecă cauza penală

Cauza lui Ioan Opre a trecut înainte de a fi trimisă în judecată la toţi magistraţii specializaţi în penal de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, iar din acest motiv conducerea instituţiei a decis ca respectivul dosar să fie judecat de un magistrat specialist în civil – Marius Lucian Bulea. Avocaţii consultaţi de Gazeta de Bistriţa ne-au declarat că acest lucru nu a mai fost întâlnit şi că respectivul dosar ar trebui să fie strămutat. Dar acest lucru nu le-a venit în cap şefilor de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

Al doilea abuz: Judecătorul nu respectă decizia Judecătorului

Magistratul Marius Lucian Bulea, un judecător care zi de zi are doar cauze civile, nu prea este un expert al domeniului penal. Aşa ne putem doar explica că el nu şi-a respectat decizia lui. Cu toate că el a spus că după 15 ianuarie nu se mai primesc probe, tot el a primit de două ori după acea dată probe de la DIICOT.

”Constatând că a expirat termenul fixat pentru invocarea de cereri şi de excepţii privind legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de organele de urmărire penală, se dispune comunicarea către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi justiţie – DIICOT – Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud a cererilor şi excepţiilor formulate de inculpaţii Opre Ioan, Dumitru Pompei, Mihai George Marius şi inculpata Mărcuş Alexandra Mandica, cu menţiunea de a se depune răspuns scris la aceste cereri şi excepţii, în 9 exemplare, în termen de 10 zile de la comunicare”, a decis magistratul Marius Lucian Bulea pe 15 ianuarie 2015. Pe 19 ianuarie 2015 şi pe 23 februarie, cu o zi înainte de termenul din 24 februarie, magistratul a mai primit acte şi elemente de probatoriu de la cei de la DIICOT. Mai mult, judecătorul nu a permis avocaţilor să studieze aceste probe pentru o corectă apărare. Vă daţi seama voi dacă acest fapt este sau nu un abuz, dar noi putem spune că miroase a ”abuz” de la o poştă.

Al treilea abuz: Interceptările  care apar după rechizitoriu

Ioan Lumperdean, procurorul DIICOT care a ”orchestrat” mai toate abuzurile din acest caz, este cel care a trimis dosarul în judecată fără interceptările la dosar. Ulterior le-a trimis, dar acest lucru poate să ridice diverse semne de întrebare. Oare de ce nu a pus procurorul Ioan Lumperdean mandatele de interceptare de la început? O fi uitat de ele? Aşa trebuie să procedeze procurorii DIICOT? Să trimită dosarele incomplet? Dar oare nu cumva acel dosar trebuia să fie vizat şi de procurorul şef înainte să fie trimis în judecată? Deci să înţelegem că doi procurori nu şi-au dat seama că au uitat de interceptări? Cam abuziv, domnilor procurori. Asta să însemne de fapt stat de drept? Adică drept îi?

Parasca recunoaşte solicitările DIICOT. Al patrulea abuz

Cristian Parasca, şeful finanţelor bistriţene, este omul care a blocat activitatea firmei lui Ioan Opre. Da, o să vă întrebaţi ce legătură să aibă proxenetismul cu activitatea unei societăţi comerciale. O să vă întrebaţi dacă s-a inventat vreo şmecherie cum ai putea ”băga” damele de companie în contabilitate. Dar răspunsul e nu. Firma Getuta Prodcom, deţinută de Ioan Opre, este blocată de la returnarea TVA din luna iunie 2014. Şi de atunci tot aşteaptă. Pentru că au intrat subit şi dintr-o dată într-un grad de risc. Nici măcar şeful finanţelor nu a ştiut să ne explice de la ce provine acest risc. Să fie de la solicitarea DIICOT? Deci de fapt procurorii DIICOT sunt cei care controlează finanţele? Ei sunt cei care controlează toată ţara? Păi să o controleze, dar dacă nu găsesc nimic şi blochează timp de opt luni activitatea unei societăţi să mai şi plătească. Pentru că ne-am cam săturat să trăim în ţara în care nu plăteşte nimeni.

”Până în iunie (n.r. 2014) ei şi-au primit TVA-ul fără nicio problema. Începând cu luna iulie au intrat într-un anumit grad de risc. Până în iunie au primit fără controale încrucişate pentru că s-au încadrat la risc minim. La sfârşitul lunii viitoare se împlinesc cele şase luni. Răspunsurile din ţară sunt venite. Indiferent că i-au venit încrucişările din afară până la sfârşitul lunii viitoare noi le dăm TVA-ul înapoi. Eu stau foarte liniştită. La TVA controlul se face ori înainte sau după ce se dă înapoi respectiva taxă. Dacă e cu risc mic se dă TVA şi apoi se face control, dacă e cu risc mare se face controlul şi apoi se dă TVA-ul. Procedura spune că dacă nu vin în 180 de zile răspunsurile oricum se dau banii. Am primit unele răspunsuri, dar foarte puţine. Nu mai ştiu exact. Ca principiu m-am asigurat că totul e în regulă. A fost şi solicitare din partea DIICOT cu ceva suspiciuni de tranzacţii false. Ei ne-au motivat şi fiind organ de cercetare penală…. Ei ne-au blocat şi nu am putut face controlul pentru că documentele erau ridicate de DIICOT. Era pe la sfârşit de august, început de septembrie. Ei ne-au dat toate documentele după o lună şi ceva.

Ce spun apărătorii lui Ioan Opre

Pe de altă parte, au existat o serie de alte acte la care se face trimitere în rechizitoriu şi cu privire la care d-l procuror a răspuns că nu formează obiectul acestui dosar, dar atâta timp cât la mijloacele de probă pe care le-a enumerat în cuprinsul rechizitoriului, procurorul a făcut trimitere la ele, crede că totuşi acelea vizează acest dosar penal cu atât mai mult cât nu a existat o sesizare din oficiu pentru o infracţiune de evaziune fiscală care ulterior s-a disjuns din acest dosar penal. Ca atare, solicită ca prealabil judecării procedurii de cameră preliminară, să se pronunţe cu privire la această cerere, cerere prin care solicită ca în baza dispoziţiilor pe care le-a invocat în scris, să se încuviinţeze copierea tuturor suporţilor optici cu interceptări.

Mai arată că cererea este justificată pentru inculpatul Opre Ioan, întrucât ceilalţi inculpaţi au fost interceptaţi în prezenta cauză şi au avut posibilitatea conform normelor de procedură penală să ceară ascultarea acestor interceptări, în cursul urmăririi penale. Susţine că inculpatul nu a avut calitatea de persoană supravegheată tehnic, respectiv interceptată şi ca atare acele dispoziţii legale care permit persoanei ascultate să-şi asculte interceptările, nu erau aplicabile acestuia, ca atare, nu au avut acces la întregul dosar de urmărire penală, pentru ca să-şi formuleze o apărare în acest sens”, a arătat în cadrul procesului Sonia Almaş, conform motivării instanţei.

Probe materiale depuse în afara termenului

”Av. Budişan Călin, arată că susţine această cerere formulată de colega sa, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Opre Ioan, iar rap. la disp. art. 345 Cod procedură penală, trebuie să critice actele de urmărire penală, probele administrate şi legalitatea sesizării instanţei, însă prin raportare la disp. art. 102 Cod procedură penală, care arată în ce condiţii probele sunt nelegale, este absolut legal şi până la urmă şi la „bunul simţ” se poate să aibă la dispoziţie toate mijloacele de probă la care se face referire în conţinutul dosarului de urmărire penală, ori aceşti suporţi optici sunt indubitabil probă materială în dosarul de urmărire penală şi ca atare, atâta timp cât se formulează acuzaţii şi în legătură cu aceste probe administrate care nu sunt la dosarul cauzei, sau nu erau la acel moment, se impune a fi soluţionată această cerere, din punctul său de vedere prin prelungirea termenului şi prin punerea la dispoziţie a întregului dosar de urmărire penală”, arată Călin Budişan, conform documentului citat.

Lumperdean recunoaşte că a depus probe cu o zi înainte

”În ceea ce priveşte mandatul de percheziţie informatică la care au făcut referire a fost înaintat instanţei tot prin adresa de ieri, precum şi patru suporţi optici conţinând imagini de pe patru CD-uri ce au fost ridicate la percheziţia domiciliară din coletul nr.14 de la inculpatul Opre Ioan. În ceea ce priveşte necesitatea de a se copia suporţii optici pentru ca să se pregătească apărarea în faza camerei preliminare, apreciază că cererea este cu totul neîntemeiată, pregătirea apărării fondului cauzei este cu totul şi cu totul altceva, consideră că în acest moment această cerere excede prevederilor legale privind obiectul în camera preliminară, care se referă doar la verificarea legalităţii sesizării instanţei, legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală de către procurorul competent şi organele de poliţie delegate de procuror să efectueze acte de urmărire penală în cauză”.

DIICOT se ocupă de legături şi relaţii strânse. Abuzul cinci

DIICOT sau Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se ocupă de legături şi relaţii strânse. Astfel motivează procurorul Ioan Lumperdean de la DIICOT în 2015 că este activitatea DIICOT. Cum nu a putut încadra fapta de proxenetism la infracţiunile cercetate de DIICOT, fiind o premieră în acest sens, el a spus că inculpatul Ioan Opre are strânse legături cu traficanţi de droguri. Nu tu grup infracţional organizat, nu tu concurs de infracţiuni, ci strânse legături. Acest lucru trebuie să facă un nou obiect în codul penal. Dacă ai strânse legături cu un infractor din SUA trebuie să fii cercetat de FBI, iar dacă ai strânse legături cu ruşii trebuie să fii cercetat de KGB. Deci nu să faceţi infracţiuni împreună, ci să ai relaţii strânse. Vă daţi seama cum poate un procuror să reinventeze codul penal după nişte legături?

”Faptele sunt comise practic în indivizibilitate şi strânsă legătură”, spune procurorul Ioan Lumperdean, motivând de ce este cercetat Ioan Opre de DIICOT.

Ne întrebăm cât mai pot continua abuzurile din domeniul justiţiei în cazul lui Ioan Opre pentru că noi mai avem cerneală, dar oare oamenii mai au viaţă?