Livada Palocsay asteapta o dedicatie imobiliara

Şefa Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Cluj-Napoca, Eugenia Hărşan, a dat în judecată comisia locală şi pe cea judeţeană de stabilire a dreptului de proprietate pentru a desfiinţa titlurile de proprietate pe care o parte dintre hostezeni le-au câştigat. Cei implicaţi în acest proces spun că Hărşan încearcă să tergiverseze ritmul retrocedărilor în aşteptarea promulgării unor amendamente la Legea cercetării care, odată aprobate, vor face imposibilă retrocedarea acestor terenuri. Chiar dacă, de ani buni, livada Palocsay este lăsată în paragină, Hărşan, şefa staţiunii de cercetare, spune că instituţia lucrează în cercetare, iar retrocedarea unor terenuri ar pune cruce activităţii Staţiunii.

Răzvan Robu

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Cluj-Napoca are la dispoziţie 366 de hectare pe care, în mod normal, ar trebui să deruleze de cercetare. Terenurile sunt cultivate cu diferite soiuri de pomi fructiferi şi au fost luate cu japca de statul român în 1956 printr-un decret abuziv de expropriere. De la începutul anilor 90, hostezenii au început să îşi ceară în instanţe dreptul, iar o parte dintre ei au câştigat procesele. Chiar dacă unele dintre procese au durat şi 20 de ani, conducerea Staţiunii de cercetare a deschis un alt proces la începutul acestui an în care cere anularea hotărârilor prin care hostezenii şi-au câştigat dreptul la proprietate.
„Am deschis procesul în baza unor documente primite de la Consiliul Judeţean Cluj. Noi lucrăm pe baza unor proiecte de cercetare la nivel naţional. Avem premii, lucrări stiinţifice publicate în reviste de specialitate cotate la nivel naţional şi european, colaborări naţionale şi mondiale. La Staţiune facem lucrări tehnologice de specialitate”, spune directoarea Staţiunii, Eugenia Hărşan.
În mod normal, durata de viaţă a livezii Palocsay s-a încheiat la sfârşitul anilor 90, când pomii ar fi trebuit replantaţi. Conform unui specialist agronom din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj, în momentul de faţă, la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Cluj Napoca activitatea de cercetare este extrem de restrânsă, iar în ceea ce priveşte livada Palocsay lucrurile au intrat pe linie moartă de ani buni.
„Este adevărat că inginerii de la Staţiunea de cercetare au avut niste rezultate extrem de bune în anii 90, dar de atunci totul a fost lăsat de izbelişte. Eu nu vă pot spune cu siguranţă, dar în jurul acelor terenuri, încă de acum 10 ani au început să circule zvonuri că cineva doreşte să facă afaceri imobiliare. Plus că aceste zvonuri coincid cu momentul când statul nu a mai vrut să acorde fonduri pentru Staţiunea de cercetare. Să distrugi un asemenea proiect este relativ uşor. Livezile de acolo au o durată de viaţă de 10-15 ani, perioadă care a expirat, după cum spuneam, prin anii 2000. Dacă ar fi să se investească acolo, toate acele plantaţii de pomi fructiferi ar trebui defrişate şi cultivată o serie nouă, ceea ce nu se va întţmpla niciodată. În rest, ştiu că Staţiunea are probleme grave de finanţare şi, în câţiva ani, cu siguranţă cineva va pune mâna pe acele terenuri”, spune expertul USAMV.

Cine se ascunde în Livada Palocsay?

În cadrul procesului deschis de Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Cluj-Napoca s-au implicat şi persoanele care câştigaseră dreptul de proprietate asupra diferitelor parcele din Livada Palocsay. Avocatul celor circa 100 de oameni, Szilard Sztranyiczki, spune şi el că în jurul acelor terenuri se învârt o serie de interese imobiliare, acesta fiind şi motivul pentru care Staţiunea de cercetare pomicolă a deschis un procesul menit să îngreuneze procedurile de retrocedare.
“Staţiunea a dat în judecată comisiile de fond funciar, iar noi am cerut să intervenim în proces pentru că este afectat dreptul de proprietate al celor pe care îi reprezint. Oamenii au câştigat dreptul asupra a 47 de hectare din cele 170 de hectare, aşa că, practic, Staţiunii îi rămâne destul teren pentru cercetare. Dar problema este alta, pentru că ei încearcă să tergiverseze retrocedare până la intrarea în vigoare a unor noi amendamente din Legea cercetării, care spune că terenurile destinate cercetării agronomice nu mai pot fi retrocedate. Eu cred că se doreşte ca cineva să pună mâna pe acest teren. Este cineva care are potenţial politic şi financiar. Dacă toate aceste terenuri vor fi predate ADS-ului (Agenţia Domeniilor Statului-n.red.), nu mică ne-ar fi mirarea ca la scurt timp ADS-ul să semneze un parteneriat public-privat cu vreun investitor imobiliar”, este de părere avocatul Sztranyiczki, care este şi consilier judeţean din partea UDMR.
Ca o completare la afirmaţiile lui Szilard Sztranyiczki, directoarea Staţiunii de cercetare spune că asupra acestor terenuri planează interesul unor misterioşi dezvoltatori imobiliari, iar terenurile pe care le mai administrează vor intra, în viitorul apropriat, în gestiunea Agenţiei Domeniilor Statului.
„Avem presiuni pe problema de fond funciar şi pe cea de finanţare, dar sperăm ca acestea să se rezolve. Până acum am predat către ADS 400 hectare de teren şi, dacă se vor aproba amendamentele la Legea cercetării, vom mai preda către ADS circa 146 de hectare de teren, dar sunt o serie de presiuni din partea UDMR. Reţeaua de fond funciar a fost „prinsă” de UDMR, care se foloseşte de această poziţie, iar efectul se va vedea în timp. Noi sperăm ca înţelepciunea să primeze în această chestiune, pentru că noi nu contestăm dreptul de proprietate, dar statul este cel care decide cursul României”, mai adaugă Eugenia Hărşan.

Visul lui Tăriceanu pe cale de a fi resuscitat

Consilierul local din partea UDMR Cluj, Csoma Botond este reprezentul Agenţiei Domeniului Statului (ADS) Cluj, spune că actualul contract de concesiune încheiat între ADS şi Staţiunea de cercetare pomicolă a fost încheiat în 2005 pe o perioadă de 10 ani, dar dacă amendamentele Legii cercetării vor fi aprobate, terenurile Livezii Palocsay vor intra în gestiunea agenţiei.
“Nu s-a întâmplat mare lucru cu legea respectivă promovată de Guvernul Tăriceanu. însă, ştiu că în viitorul apropiat se va modifica Legea cercetării (L 45/2009), în sensul că terenurile administrate de staţiunile de cercetare nu se vor mai putea retroceda. ori, la Cluj situaţia este destul de complicată pentru că există hotărâri judecătoreşti retrocedare, dar unele stiu că nu s-au pus în aplicare”, spune Botond.
Iniţiativa legislativă amintită de Botond face referire la un proiect legislativ mai vechi  propus de guvernarea Tăriceanu. Practic, în perioada Tăriceanu se dorea strămutarea tuturor unităţilor de cercetare agricolă, printre care se numără şi staţiunea de cercetare clujeană în extravilanul localităţilor unde acestea îşi desfăşoară activitatea. Cu alte cuvinte, proiectul propunea o reorganizare utopică în sensul că toate plantaţiile urmau să fie mutate la câteva zeci de kilometri. În acel moment, consilierul lui Călin Popescu Tăriceanu era pe probleme de agricultură era clujeanul Mircea Cherteş, despre afacerile căruia Gazeta de Cluj a prezentat mai multe detalii legate de afacerile acestuia.
„Iniţiativa de realizare a unui act normativ de strămutare a unităţilor de cercetare aflate în intravilanul oraselor a căror suprafaţă este afectată de proiecte de dezvoltare urbană aparţine premierului Tăriceanu. Majoritatea unităţilor de cercetare au în patrimoniu suprafeţe foarte mari de teren, uneori mult prea mari, plasate în jurul marilor orase. Din această cauză se blochează planurile de dezvoltare a acestor orase. Şi apoi nu stiu dacă este normal să ai în mijlocul orasului o staţiune de cercetare agricolă“, a explicat în mai multe rânduri Daniel Iliescu, un alt consilier al lui Tăriceanu, de ce ar trebui strămutate unităţile de cercetare.
În acest moment, amendamentele aduse la Legea cercetării prevăd ca toate terenurile aflate în administrarea staţiunilor de cercetare să intra în gestiunea ADS, iar suprafeţele respective de teren să nu mai poată fi retrocedate. La conducerea ADS se află liderii PD-L Nicolae Giugea şi Adrian Dida.

Cifră
3.057 de hectare administrează ADS în judeţul Cluj

“Terenurile în litigiu au trecut în proprietatea statului român şi în administrarea staţiunii prin decretul de expropriere 384/1956, fostii proprietari fiind despăgubiţi prin acordarea de terenuri din rezerva de stat. Interesul pentru aceste terenuri este justificat şi prin faptul că terenurile în litigiu se află în administrarea staţiunii şi constituie fundamentul activităţii de cercetare şi producere de seminţe din categorii biologice superioare”, Eugenia Hărşan, directorul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Cluj-Napoca.