“Mega-dezvaluirile” de sapun ale unui procuror tortionar

Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) care îl anchetează pe Dan Diaconescu, Gheorghe Bocşan, este acuzat de tortură. de asemenea, Bocşan este şi procurorul care l-a “spălat” de toate acuzaţiile penale pe fostul şef al BCCOA, Toma Rus, dându-i NUP pentru toate acuzaţiile penale de care Rus a fost acuzat. Gheorghe Mateuţ, avocatul lui Dan Diaconescu, spune că încheierea de arestare a lui Diaconescu este construită pe o serie de probe care se evaporă extrem de uşor.  

Răzvan Robu

La mijlocul săptămânii trecute, Direcţia Naţională Anticorupţie i-au arestat pe Dan Diaconescu, patronul OTV, şi pe Doru Pârv, realizatorul unei emisiuni ai acestui post de televiziune. Judecătorii din cadrul primei instanţe Bucureşte au admis ca cei doi să fie arestaţi preventiv pentru 29 de zile sub acuzaţiile procurorilor DNA de şantaj, dar avocaţii celor doi au înaintat un recurs care s-a judecat la sfârşitul săptămânii trecute.
Conform avocatului Gheorghe Mateuţ, apărătorul lui Diaconescu, procurorul Gheorghe Bocşan a lansat această “mega-dezvăluire” în baza unor probe extrem de susceptibile. “În cauză nu sunt indicii şi probe temeinice care să justifice luare măsurii arestării preventive faţă de Diaconescu Dan. Procurorul nu a indicat nici măcar o probă sau un simplu indiciu din care să rezulte că inculpatul a săvârşit o faptă penală. Procurorul a invocat doar convorbiri de pe înregistrările transcrise parţial în propunere, sunt fragmente, nici măcar nu sunt transcrieri integrale ci sunt fragmente, rupturi din text, astfel cum a recunoscut procurorul, convorbiri purtate între alte persoane. Nu a fost invocată nici măcar o convorbire proprie a inculpatului Dan Diaconescu.”, explică avocatul Mateuţ. Conform DNA, “în perioada iulie – septembrie 2009, inculpatul Diaconescu Cristian – Dan, în calitate de asociat majoritar la SC Ocram Televiziune SRL şi realizator de programe la postul de televiziune OTV, atât în mod direct cât şi prin intermediul inculpatului Pârv Dorel – Petru, a exercitat acte de ameninţare în scopul de a determina o persoană să dea suma de 200.000 euro pentru a nu dezvălui opiniei publice fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru persoana respectivă, cum ar fi deţinerea unei importante averi nejustificate sau efectuarea de tranzacţii imobiliare ilicite.
Sub presiunea acestor ameninţări, din suma iniţial pretinsă, persoana respectivă a plătit efectiv 30.000 euro şi 4.200 lei inculpatului Pârv Dorel – Petru în scopul de a ajunge, în final, la inculpatul Diaconescu Cristian – Dan”

Procurorul lui Diaconescu acuzat de tortura

Procurorul care îl acuză de santaj pe Dan Diaconescu este unul dintre personajele controversate din structura Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). În primul rând, pe numele magistratului Gheorghe Bocşan există un denunţ conform căruia el este acuzat de instigare la mărturie mincinoasă, arestare nelegală şi cercetare abuzivă, tortură şi represiune nedreaptă, toate aceste fapte intrând sub incidenţa Codului Penal. Agenţia de Investigaţii Media (AIM) a făcut public acest denunţ care face obiectul dosarului penal nr.12/P/2008 al DNA şi nr.2232/2/2010 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală. “Infracţiunea de instigare la mărturie mincinoasă (art.25 rap. la art.260 alin.4 C.pen.) constă în aceea că, la data de 6 martie 2010, apelând la serviciile unui interpret, pentru a traduce, din limba turcă în limba română, declaraţiile mai multor martori de origine turcă (Seker Serdar, Seker Sefa, Cengiz Binali ş.a.), numitul Bocşan Gheorghe a cerut interpretului să semneze traducerile declaraţiilor respective, în condiţiile în care acei martori nu au fost audiaţi – după cum demonstrează faptul că, în dosarul menţionat, nu există declaraţiile olografe ale martorilor turci audiaţi.
Infracţiunea de arestare nelegală (art.266 alin.1 C.pen.) constă în aceea că, la data de 9 martie 2010, numitul Bocşan Gheorghe a dispus reţinerea inculpaţilor Guiu Lucian-Cătălin, Barbor Bogdan, Micu Iustin şi Grama Dănuţ – fără să fie îndeplinită nici una din condiţiile prevăzute în art.143 C.pr.pen., respectiv fără să existe probe sau indicii temeinice că susnumiţii ar fi săvârşit o infracţiune, şi fără să existe vreunul din cazurile prevăzute în art.148 C. pr.pen”, arată textul plângerii formulate pe numele procurorului Bocşan.

Sejur pentru anchetă în Turcia

De asemenea, conform plângerii depuse,”infracţiunea de tortură (art.267¹, Cod Penal) constă în aceea că, în luna martie 2010, numitul Bocşan Gheorghe, în calitatea sa de procuror în cadrul DNA, a declanşat un Proces Penal împotriva celor 4 inculpaţi, supunîndu-i pe aceştia unor puternice suferinţe fizice şi psihice, în scopul de a-i pedepsi pentru faptul că, în toamna anului 2007, Poliţia de Frontieră de la Aeroportul Internaţional Băneasa (unde, la acea dată, îşi desfăşurau activitatea cei patru inculpaţi) nu a permis intrarea în ţară a unui număr de 7 cetăţeni turci (printre care şi pretinşii martori audiaţi în cauză), ca şi pentru faptul că unuia dintre aceştia (Seker Serdar) i s-a întocmit Dosar Penal, de către acelaşi organ de poliţie, pentru deţinerea ilegală a unui cartuş.
Existenţa scopului de pedepsire a celor 4 inculpaţi rezultă din chiar precizările făcute de numitul Bocşan Gheorghe în şedinţă, cu ocazia judecării cererii de arestare preventivă a celor patru inculpaţi (aceste precizări sînt consemnate în Încheierea din data de 10 martie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, filele 3-5). În acest sens, numitul Bocşan Gheorghe a început prin a susţine că faptele de care îi acuză pe cei 4 inculpaţi sînt “simptomatice” pentru organele Poliţiei de Frontieră din România – şi a continuat, susţinînd că, în mod ilegal, acesta a interzis intrarea în ţară a celor 7 cetăţeni turci, după cum, tot în mod ilegal, a fost întocmit Dosar Penal cetăţeanul ui turc Seker Serdar. Infracţiunea de represiune nedreaptă (art. 268, Cod Penal) constă în aceea că, în ziua de 9 martie 2010, numitul Bocşan Gheorghe a pus în mişcare acţiunea penală împotriva inculpaţilor, ştiind că aceştia sînt nevinovaţi. Faptul că sus-numitul a cunoscut că inculpaţii sînt nevinovaţi rezultă atît din refuzul său de a asigura acestora dreptul la apărare, cît şi din împrejurarea că acuzaţiile sale se întemeiază, în principal, pe declaraţiile acelor martori de origine turcă – pe care numai el îi cunoaşte, ale căror declaraţii nu sînt la dosar şi pe care, potrivit propriilor afirmaţii (consemnate şi în Încheierea din 10/03/2010 a Curţii de Apel Bucureşti), i-a audiat singur, pe teritoriul unui stat străin (Turcia), unde s-a deplasat pe cheltuiala sa, fără să fi dispus Comisie Rogatorie (art.132-133, Cod de Procedură Penală) şi fără să fi asigurat inculpaţilor posibilitatea de a fi apăraţi (art.134, Cod de Procedură Penală) ”, arată plângerea făcută pe numele procurorului DNA.
Lucrurile enumerate mai sus au fost şi în atenţia judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia penală, care, prin încheierea din 10 martie 2010, a respins propunerea DNA de arestare preventivă a celor patru inculpaţi, cât şi de cei din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, care, prin decizia nr.1345 din 8 aprilie 2010, a respins ca nefondat.

Procurorul Bocşan, a dat mâna şi cu Toma Rus
Procurorul Gheorghe Bocşan a avut o serie de legături şi cu fostul şef al BCCOA Cluj, Toma Rus, atunci când asupra lui au planat o serie de acuzaţii penale. Gazeta de Cluj a prezentat în numerele anterioare o serie de anchete în care a adus în atenţia publică relaţiile stabilite între Toma Rus şi Gheorghe Bocşa, procurorul DNA. Conform unor informaţii, Bocşan ar fi intervenit pentru rezolvarea acestor probleme. În primul rând este vorba despre afacerea Telemobil, în care Rus a închiriat un apartament firmei Telemobil, iar a doua acuzaţie a fost făcută în legătură cu “jongleriile” financiare orchestrate de Rus cu un spaţiu al SC Piscicola pe care l-a închiriat Băncii Transilvania la suprapreţ. Astfel, procurorul Bocşan Gheorghe de la DNA Bucureşti l-a scos de sub urmărire penală pe Toma Rus sub aspectul comiterii a nu mai puţin de opt fapte penale şi a încălcării legii pentru următoarele infracţiuni: art. 256 – primirea de foloase necuvenite, art. 194 – şantaj, art. 254 – luare de mită şi alte infracţiuni conexe infractorilor de mare corupţie.