Unul dintre ”peștii” Piscicola condamnat cu… suspendare!

Ani la rând, pe holurile Palatului de Justiție clujean s-au dat în judecată reciproc Dorin Mărginean și Ioan Catană, care au dus fondul piscicol din județ în stadiul de insolvență. La finele lunii trecute, magistrații clujeni de la Curtea de Apel Cluj au emis o sentință definitivă de condamnare pentru Dorin Mărginean. Cu toate acestea, practic, nu se va întâmpla nimic pentru că Piscicola este de ani buni în insolvență iar condamnarea lui Mărginean este cu… suspendare. În judeţul Cluj, cea mai mare parte a fondului piscicol (peste 600 de hectare de luciu de apă) aparţine societăţii Piscicola Cluj SA, controlată de societatea comercială Titan Piscicola.

Firma Piscicola a fost înfiinţată în 1991 şi are ca obiect de activitate piscicultura. De la înfiinţare şi până în momentul de faţă, periodic, modul în care această societate a fost administrată a fost extrem de contestat. Pe rând, firma a fost spoliată de liberali, pesediști sau diverși oameni de afaceri care au fost interesați să pună mâna pe lacurile din județ.

Însă, Dorin Mărginean și Ioan Catană au fost ca o constantă în această societate. De peste 10 ani cei doi încearcă să se înfunde reciproc. Practic, cei doi sunt făcuți din același aluat pentru că, dacă primul a făcut pușcărie la începutul anilor 90, cel de-al doilea a fost contabilul Caritas.

În lungul șir de procese în care cei doi au fost implicați, la sfârșitul lunii trecute, Dorin Mărginean a fost condamnat definitiv la Curtea de Apel Cluj pentru infracțiunea de gestiune frauduloasă.

”Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca împotriva sentinţei penale nr. 561/16.05.2014 a Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o desfiinţează numai sub aspectul greşitei aplicări a legii penale mai favorabile. Pronunţând o nouă hotărâre, constată că legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1969. Menţine pedepsele aplicate inculpatului Mărginean Dorin, respectiv: 3 ani închisoare pentru săvârşirea infractiunii de gestiune frauduloasa in forma continuata prev şi ped de art. 214 alin. 1 şi 2 Cod penal anterior cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, cu reţinerea art. 5 NCP, 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri sub semnatură privată prev şi ped de art. 25 rap la art. 290 alin. 1 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 NCP, 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz de încredere prev şi ped de art. 213 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 NCP, 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnatura privata in forma continuata prev şi ped de art. 290 alin. 1 cu aplicarea art. 41 alin. 2 CP din 1969 si retinerea art. 5 NCP. În temeiul art. 33 alin.1 lit.a – art. 34 alin.1 lit.b CP din 1969 constată că infractiunile deduse judecatii de fata au fost comise in conditiile concursului real de infractiuni si contopeste cele patru pedepse stabilite, alegând pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani inchisoare. În temeiul art.86/1 alin.1 şi 2 CP din 1969 cu retinerea art. 5 CP menţine suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 6 ani stabilit in conditiile art.86/2 alin.1 CP , care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei apelate. Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul Mărginean Dorin şi partea civilă SC Piscicola Cluj SA împotriva aceleiaşi sentinţe. În temeiul art.272 CPP onorariul cuvenit apărătorului din oficiu, avocat B.C.E. în cuantum de 200 lei pentru asistenta juridica asigurată inculpatului in faza de judecata este avansat din FMJ către Baroul de Avocati Cluj. Obligă pe inculpat şi pe partea civilă la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în apel în sumă de câte 600 lei fiecare. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca rămân în sarcina statului. Definitivă”, arată sentința magistraților clujeni.

Lacurile din Mărtinește ”pierdute” la Pop Pușcaș, fostul șef al poliției clujene

Gazeta de Cluj a prezentat cum fostul șef al poliției clujene și patronul firmei de pază și protecție PP Protect, Pop Pușcaș, a reușit să beneficieze de o parte din patrimoniul Piscicola.

Fostul şef al Poliţiei clujene, PSD-istul Teodor Pop Puşcaş a devenit acţionar la SC Euro Hunter, alături de omul de afaceri clujean din domeniul restaurantelor şi imobiliarelor, Nicolae Căpuşan și de Vasile Salanță. Miza acestei societăţi o reprezintă lacurile din Mărtineşti care ocupă o suprafaţă totală de 176,42 de hectare de teren, din care 142,57 de hectare de luciu de apă, suprafeţe pe care, în momentul de faţă, acţionarii Euro Hunter nu au nici un contract de moştenire, de vânzare-cumpărare şi nu plătesc nici chirie. Pentru că lacurile au fost acolo, înainte de înfiinţarea acestei societăţi, se pune întrebarea firească cum au ajuns cei menţionaţi anterior să administreze aceste lacuri. Ca într-o “scrisoare pierdută”. Societatea Piscicola, care începuse să acapareze lacurile din judeţ, a intrat în posesia fermelor piscicole de la Mărtineşti. Aceste puneri în posesie au fost făcute cu sprijinul guvernului care dorea privatizarea lacurilor.

În anul 2003, aceste lacuri au fost trecute din patrimoniul Piscicola în cel al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP), iar trecerea s-a făcut cu titlu gratuit. La acea dată, directorul Piscicola era Mircea Tripon (PSD), care ulterior a devenit şeful Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultura, filiala Cluj, iar directorul general al CNAFP era Valentin Buksz. Următoarea mişcare făcută a fost ca CNAFP să concesioneze aceste lacuri firmei Euro Hunter. La scurt timp, CNAFP a intrat în subordinea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) şi după aceea, agenţia respectivă s-a desfiinţat. Astfel, fără a fi făcut vreun transfer al concesiunii, cei de la Euro Hunter au rămas cu lacurile în administrare.

Miza “peştilor”

Patrimoniul SC Piscicola Cluj SA Cluj este format din patru ferme şi trei spaţii comerciale. Ferma Geaca administrează iazurile Cătina (65 ha), Tău Popii (44 ha), Geaca I şi Roşeni (42 ha), Geaca II (24 ha), Geaca III (28 ha), Sucutard I (42 ha), Sucutard II (45 ha) – care, în prezent, este gol, iar pepiniera Sucutard este compromisă, fiind nepopulată şi invadată de vegetaţie. Ferma Ţaga administrează iazul Ţaga Mare (11 ha), eleşteul Ţaga Mică (24 ha), iazurile Năsal (24 ha) şi Sîntejute Vale (37 ha). Ferma Ciurila are în administraţie iazurile Pădureni (42 ha), Şutu (36 ha), Filea (32 ha). Ferma Suatu administrează iazurile Suatu (38 ha), Bercheş (27 ha), eleşteele Suatu (7 ha) şi Bercheş (6 ha). Spaţiile comerciale din Cluj-Napoca au un vad comercial foarte bun: în Piaţa Mihai Viteazu (202 mp), str. Fabricii (102 mp) şi la Union (76 mp).