La începutul acestei săptămâni, magistrații de la Judecătoria Cluj-Napoca au admis cererea companiei Farmec de anulare a sechestrului asiguratoriu instituit de ANAF pentru aproximativ 67 de milioane de lei, bani pe care statul îi cere de la Farmec pentru neplata unor taxe și penalități care ar proveni din utilizarea alcoolului cumpărat și folosit de Farmec în perioada 2007 – 2011. Cei de la Farmec au fost ”călcați” de un control de la ANAF care a venit să verifice o serie de sesizări făcute de Curtea de Conturi a României. Anul trecut, Curtea de Conturi a controlat afacerile care se derulează în Instituția Vamală, iar un capăt al firului pe care scria ”afaceri cu alcool” mergea și către Farmec.
Conform ultimului termen din procesul deschis de ANAF împotriva clujenilor de la Farmec, magistrații au respins cererea ANAF prin care inspectorii fiscali descoperiseră o ”gaură” de aproximativ 60 de milioane de lei pe care cei de la Famec le-ar datora bugetului de stat. Banii respectivi au fost calculați pentru plata accizelor și taxelor, a penalităților, pe care compania Farmec ar fi trebuit să le plătească în baza producției și comercializării produselor la care este folosit alcoolul.
”Anulează decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr.1334255/21.11.2014 emisă la 20.11.2014 și procesele verbale de sechestru asigurator pentru bunuri mobile și imobile”, arată minuta soluției emise de judecătoria clujeană. Conform unor informații confidențiale, unul dintre motivele pentru care judecătorii au luat această decizie ar fi și faptul că în cadrul controalelor respective, verificările fiscale au fost de aceeași inspectori din cadrul ANAF. Practic, cei care au verificat compania Farmec și au ajuns la concluzia că producătorul clujean datorează statului aproximativ 60 de milioane de lei, au făcut parte și din corpul de control care a făcut expertiza dispusă de instanță.
Potrivit unui raport primit de reporterii Gazeta de Cluj, cei de la Farmec SA au cumpărat alcool în valoarea de peste 10 milioane de euro fără TVA în regim de scutire de accize nedenaturat și neutilizat integral în fabricație și alcool izopropilic de sinteză în regim de scutire de accize care a fost utilizat în locul alcoolului achiziționat în regim de scutire de accize, ca urmare a unor posibile înțelegeri între funcționarii vamali care au acceptat condițiile impuse de Farmec SA privind achizițiile de alcool nedenaturat și neutilizat în fabricație, funcționari de la societatea Farmec SA și funcționari de la fabricile care au livrat alcool nedenaturat conform legii. De asemenea, alcoolul cumpărat, deși nu a fost denaturat conform legii a primit scutire de la plata accizelor de la funcționarii vamali din cadrul Direcției de Supraveghere a Accizelor și Operațiunilor Vamale exceptând achizițiile de alcool menționate în decizia nr. 432/30.10.2012, dată în legătură cu care Direcția de Supraveghere a Accizelor și Operațiunilor Vamale a constatat că achizițiile de alcool ale Farmec evidențiate prin facturile nr 201190780/01.08.2011, nr. 201109761/08.06.2011 și nr. 201109791/01.09.2011 nu conțin 2% denaturant 1.2 propandiol, conform dispoziției prevăzute la art. 200 cod fiscal, ci doar 1.17% conform probei de laborator.
Proces fierbinte la București
Însă, pentru șefii companiei clujene o problema mai stringentă o reprezintă un proces care se derulează în cadrul instanțelor din București. La Curtea de Apel București Liviu Turdean, Petru Pântea și Ioan Timbuș sunt judecați într-un dosar penal (2485/300/2011) deschis de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREŞTI. Cei trei șefi ai Farmec sunt acuzați de de ”abuz în serviciu contra intereselor persoanelor”, iar magistrații din cadrul acestei instanțe au hotărât ca pronunțarea să aibă loc la sfârșitul acestei luni.
”În cauza de față, câtă vreme instanța de fond reține calitatea de funcționar a administratorilor TURDEAN LIVIU și PÂNTEA PETRU IACOB, dar și încălcarea repetată de către aceștia, în exercitarea atribuțiilor funcției de administrator al SC FARMEC SA, a unor norme din Legea nr. 31/1990 care reglementează procedura de convocare și desfășurare a adunării generale a acționarilor, precum și condițiile legale pentru adoptarea hotărârii adunărilor generale, este de neînțeles și lipsită de orice temei „constatarea” instanței în sensul ca „faptele imputate inculpaților nu sunt tipice” și că „nu există corespondență între faptele concrete enumerate în cuprinsul rechizitoriului și modelul abstract descris prin norma de incriminare a infracțiunii de abuz în serviciu. (…) Ansamblul probelor administrate dovedesc, fără putință de tăgadă, intenția frauduloasă, interesul și scopul cu care au acționat administratorii TURDEAN LIVIU și PÂNTEA PETRU IACOB pentru realizarea majorărilor de capital social perioada în 2002-2009 prin încălcarea normelor legale, respectiv îngrădirea dreptului părții vătămate de a achiziționa noi acțiuni, proporțional cu numărul de acțiuni deținut legal, concomitent cu crearea posibilității pentru inculpați și persoanele din familiile acestora de a achiziționa acțiuni emise la un preț subevaluat, fără prima de emisiune, ceea ce a condus la dobândirea de către aceștia a unui număr de 1.889.891 de acțiuni din majorările ilegale de capital social care au avut loc în perioada susmenţionată”, arată o serie de documente depuse la dosarul acestui proces.
În cadrul acestui proces, șefii de la Farmec ar putea fi obligați să plătească despăgubiri de peste două milioane de lei.
Și vameșii au farmec
Raportul Curții de Conturi, din care a pornit controlul ANAF, mai constată faptul că funcționarii vamali au restituit accizele în lipsa oricăror verificări privind utilizarea în fapt a alcoolului în fabricație, au acceptat condițiile impuse de Farmec, nu au solicitat rețetele de fabricație la produsele care conțin alcool, nu au efectuat verificări prin încrucișare, au tergiversat efectuarea inspecției fiscale privind nedenaturarea și neutilizarea alcoolului.
“Organele de control din ANV nu au făcut o verificare încrucișată a cantităților de produs accizabil achiziționat de client în corelație cu cel declarant de furnizori astfel încât să fi fost evitată posibilitatea ca între antrepozitul de producție și utilizatorul final să circule alcool etilic nedenaturat și pentru care acciza ar fi devenit exigibilă. Echipa de control din cadrul Curții de Conturi a constatat în urma verificărilor efectuate asupra actelor transmise de DJAOV Cluj, că prima persoană din tabelul ce conține inspectorii vamali care au întocmit acte de control și procese verbale ca urmare a supravegherii denaturării alcoolului etilic la SC Farmec SA și SC Prod Vinalco SRL este Ciuban Doru. Acesta a devenit ulterior director al structurii vamale din Cluj și a aprobat restituirile de acciză”, se arată la pagina 154 din Raportul Curții de Conturi.
[…] La începutul acestei săptămâni, magistrații de la Judecătoria Cluj-Napoca au admis cererea companiei Farmec de anulare a sechestrului asiguratoriu instituit de ANAF pentru aproximativ 67 de milioane de lei, bani pe care statul îi cere de la Farmec pentru neplata unor taxe și penalități care ar proveni din utilizarea alcoolului cumpărat și folosit de Farmec în perioada 2007 – 2011. Cei de la Farmec au fost ”călcați” de un control de la ANAF care a venit să verifice o serie de sesizări făcute de Curtea de Conturi a României. Anul trecut, Curtea de Conturi a controlat afacerile care se …read more […]