DNA a pus bâta pe senatorii care fac legi pentru ”tunuri”

Săptămâna aceasta senatorul PSD Ovidiu Donțu a inițiat un proiect de hotărâre prin care primarii și șefii de consilii județene pot lua decizii în cadrul companiilor de utilitate publică. În ziua depunerii proiectului, deputații au și votat prevederile legislative, însă la doar după o zi după vot procurorii DNA l-au băgat pe Donțu într-un dosar de corupție. Însă, senatorul va rămâne în memoria colegilor lui prin spiritul de sacrificiu pe altarul corupției mioritice. Senatorul PSD este acuzat de luare de mită pentru a influența o licitație în Suceava.

În cursul acestei săptămâni, o propunere a senatorului Ovidiu Donțu a primit votul pozitiv al parlamentarilor pentru modificarea legii nr.51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice. Practic, el a introdus un amendament prin care primarii și șefii de consilii județene ar putea face parte din consiliile de administrație ale companiilor de utilitate publică. Inițial, această lege a fost trimisă pentru reexaminare de Băsescu, apoi a stat ascunsă la sertar până zilele trecute, când ea a fost și adoptată. Problema cu această modificare legislativă este că s-a modificat regimului de incompatibilități urmărite de inspectorii din cadrul Agenției Naționale de Integritate. Atunci când a respins proiectul, Traian Băsescu a arătat în cererea de reexaminare că ”În contextul necesităţii combaterii corupţiei şi asigurării transparenţei şi a integrităţii în sectorul public, apreciem că se impune menţinerea acestei incompatibilităţi între calitatea de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean şi aceea de reprezentant al comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, pentru a se evita suprapunerea intereselor colectivităţilor locale cu cele personale. Este evident că noul text de lege este de natură să pună în discuţie imparţialitatea şi obiectivitatea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene, creând premisele unui conflict de interese.(…) prin legea aflată la promulgare se modifică Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice 51/2006, însă nu se face nici o trimitere la actul normativ ale cărui dispoziţii sunt afectate, respectiv prevederile legii nr 161/2003. Apreciem că această modalitate de reglementare este de natură să creeze instabilitate legislativă şi texte de lege echivoce”.

Legi de sertar

Legea nu a fost reexaminată, ci a stat la sertar, chiar dacă președintele Iohannis a transmis la sfârșitul lunii trecute  un mesaj destul de clar vizavi de regimul incompatibilităților. „Este necesar şi ca forul legislativ să asigure un cadru legal care să permită o funcţionare eficientă a administraţiei. Lipsa de claritate a legislaţiei, cum este, spre exemplu, cazul celei privind incompatibilităţile, afectează administraţia şi capacitatea sa de a lucra în serviciul comunităţii”, se arată în mesajul prezidenţial.

De asemenea, Robert Cazanciuc,  Ministrul Justiţiei, a promis că legislaţia nu va fi modificată fără acordul ANI, iar Agenţia a anunţat de anul trecut că nu susţine această modificare legislativă.

Cu toate acestea, proiectul a fost votat de deputați în forma inițială. “Prin derogare de la prevederile art. 37 şi 92 din Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, statutul şi actul constitutiv ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice se aprobă prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre şi se semnează, în numele şi pe seama acestora, de primarii unităţilor administrativ-teritoriale asociate şi/sau, după caz, de preşedinţii consiliilor judeţene, care sunt reprezentanţi ai comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiei; primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene îşi pot delega calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociaţiei, prin dispoziţie.”, se arată în varianta finală.

”Agățat” pentru 20.000 de euro

De formație profesională avocat, din 1996 până în 2012, Ovidiu Donțu a fost consilier local și județean în Suceava, după care a ajuns senator, funcție pe care o ocupă și în prezent. Potrivit surselor juridice, ”numitul Iulian Conțac a oferit numiților Cătălin-Ioan NECHIFOR şi Ovidiu-Liviu DONŢU, senator în Parlamentul României, suma de 20.000 euro, pentru influenţarea membrilor comisiei de licitaţie în vederea acceptării ofertei SC Transporturi Auto SA Botoşani ca fiind cea mai avantajoasă. Faptele descrise mai sus, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de luare și dare de mită, prev. și pe. de art. art. 289  CP, cu referire la art. 6 și 7 din Legea 78/2000, respectiv prev. de art. 290 CP , cu referire la art.6 din Legea 78/2000.  La data de 22 iulie 2013, numiții Cătălin-Ioan NECHIFOR şi Ovidiu Liviu DONŢU au decis susţinerea numitului Cosmin SUCIU, agent de vânzări al SC ALCEDO SRL Bucureşti, în calitate de unic candidat la concursul pentru ocuparea postului de director adjunct gradul II în cadrul Oficiului Judeţean pentru Plăţi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Suceava.

Motivul acestui demers este reprezentat de relaţiile apropiate stabilite de preşedintele CJ Suceava cu Viorel IEREMCIUC, administrator al SC HIGH TECH SRL Suceava26, socrul lui Cosmin SUCIU. în vederea atingerii obiectivului vizat, Cătălin-IoanNECHIFOR i-a solicitat lui Cosmin SUCIU să-i pună la dispoziţie CV-ul, asigurându-l că îi va comunica toate direcţiile de acţiune ulterioare. Deşi în urma selecţiei dosarelor depuse pentru concurs, Cosmin SUCIU a fost declarat admis, acesta nu a promovat examenul scris, desfăşurat la data de 27 august 2013. Indicii privind relaţia cointeresată dintre Cătălin-Ioan NECHIFOR şi Viorel IEREMCIUC au fost evidenţiate şi în contextul întâlnirilor efectuate de cei doi în perioada 29-30 iulie 2013, în urma cărora, la domiciliul preşedintelui CJ Suceava au fost observaţi angajaţi ai SC HIGH TECH SRL Suceava, fiind prezumată executarea unor lucrări semnificative (instalaţii electrice/sanitare), în contrapartida serviciilor de susţinere a ginerelui acestuia. Faptele descrise mai sus, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prev. și ped. de art. 289 din CP cu referire la art. 6 și 7 din Legea 78/2000, respectiv art. 290 CP cu referire la art. 6 din Legea 78/2000”.

Băsescu a atras atenția asupra eludării intereselor ANI

„Soluţia legislativă propusă ar avea un impact negativ deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităţilor. Practic, ca efect al noului text de lege, Agenţia Naţională de Integritate nu va mai putea constata incompatibilitatea primarilor sau a preşedinţilor consiliilor judeţene care vor face parte din organele de conducere ale acestor asociaţii. Considerăm că o asemenea opţiune a legiuitorului diminuează activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate şi vine în contradicţie cu recomandările cuprinse în Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare, din anii 2013 şi 2014, prin care se are în vedere consolidarea măsurilor anticorupţie şi de asigurarea a integrităţii”, explica Băsescu atunci când a trimis acest proiect legislativ pentru reexaminare.