Legea privind statutul magistraţilor se va modifica în sensul că, dacă se va dovedi că procurorii sau judecătorii au acţionat cu rea credinţă, ei vor fi puşi să plătească eventualele daune din propriile buzunare. Legea a intrat în dezbatere publică la începutul săptămânii trecute, iar dacă noile prevederi vor fi aprobate ele ar urma să intre în vigoare din toamna acestui an. Odată cu noile prevederi, cei care câştigă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva statului român nu îşi vor mai primi despăgubirile de la buget, ci din conturile magistraţilor. Până în momentul de faţă, doar raportat la nivelul judeţului Cluj, statul a pierdut circa jumătate de milion de euro pe deciziile magistraţilor.
Potrivit unui proiect de lege al Ministerului Justiţiei, victimele erorilor judecătorilor şi procurorilor vor putea să-şi recupereze în instanţă, în proces cu statul, prejudiciul creat. La rândul său, statul îşi va lua banii de la firmele de asigurări care au contracte cu magistraţii. Astfel, conform noilor reglementări ale Legii privind statul magistraţilor (303/2004), procurorii şi judecătorii vor fi nevoiţi să încheie asigurări pentru eventualele erori judiciare “Pentru riscurile ce decurg din activitatea profesională, judecătorii şi procurorii încheie o asigurare de răspundere civilă pentru erori judiciare săvârşite din gravă neglijenţă, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului”, se arată în articolul art. 77 – 1 al proiectului.
Însă, pentru legile româneşti sunt făcute astfel încât să poată fi aplicate cât mai greoi posibil, noile prevederi au şi o serie de hibe. Conform judecătorului Cristi Danileţ, Ministerul Finanţelor trebuie să dea în judecată magistratul pentru a recupera banii de pe urma unei sentinţe date din rea credinţă.
“Ministerul Finanţelor trebuie să deschidă un proces. În acel proces, din acţiunea în regres, trebuie demonstrată reaua credinţă şi grava neglijenţă. Rămâne nelămurit cine sau cum se stabileste aceasta. Juristii de la Finanţe, fiind destul de timizi, până acum au cerut CSM să verifice aceasta, şi li s-a dat cu “flit”, răspunzându-li-se că răspunderea patrimoniala a magistraţilor vine în contradicţie cu independenţa justiţiei. La ultima sedinţă, CSM a venit cu o idee şi mai hazlie, cică MF să facă plângere la Parchet”, explică judecătorul Danileţ.
Potrivit proiectului, pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 18 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii prin care a fost constatată eroarea judiciară. Conform secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Lidia Barac, “există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă, cu ştiinţă, normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând prejudicierea unei persoane. Atât în cazurile de natură penală, cât şi în celelalte, statul răspunde pentru erorile judiciare. Statul se poate îndrepta împotriva magistratului prin acţiunea în regresie doar dacă se face dovada într-un tribunal că magistratul a săvârşit eroarea judiciară ca urmare a unei grave neglijenţe sau din rea-credinţă”.
Sute de mii de euro câştigaţi de clujeni la CEDO
Floricel Vitan, fostului şef al SIPA Transilvania, a fost arestat în anul 2000 pentru fapte de corupţie după ce a fost surprins în timp ce primea mită 4.500 de dolari pentru a-l ajuta pe bulibaşa ţiganilor din Cluj, Gabor Lajos, să beneficieze de o întrerupere a executării pedepsei. În urma unui proces, Vitan a fost condamnat la patru ani de puşcărie, fiind găsit vinovat de trafic de influenţa. În urma arestării lui Vitan s-au descoperit o serie de legături cu rădăcini puternic înfipte în justiţia clujeană. Astfel din acest caz de corupţie au disjuns arestările judecătorului Viorel Burzo, a fostului comandant al Penitenciarului Gherla, Vasile Mureşan şi a unui ofiţer încadrat tot la Penitenciarul Gherla, Ioan Morari. În urma anchetei, procurorii au descoperit că Ana Varga, o cămătareasă din Cluj, ar fi avut legaturi cu persoanele implicate în acest caz. În pofida acestor acuzatii, Floricel Vitan s-a declarat nevinovat şi s-a adresat la CEDO pentru încalcarea în timpul procesului a mai multor prevederi din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Forul european i-a dat câştig lui Vitan şi a obligat statul român să plătească 2.200 de euro pentru că procurorii nu au respectat prevederile articolului 6 şi 8 ale Convenţiei, (dreptul la un proces echitabil şi protejarea corespondenţei). În cazul Anei Varga, ea a primit câştig de cauză, iar CEDO a obligat statul român sa-i plateasca acesteia o sumă totală de 5.000 euro. Curtea Europeană a decis în cazul lui Varga că nu a fost respectat articolul 5, alineatul 1, precum şi articolul 8 din textul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, texte care fac referire la dreptul la libertate, siguranţa şi respectarea vieţii private. În acelaşi context, şi judecătorul clujean Viorel Burzo a câştigat la CEDO împotriva statului. Dosarul lui a fost instrumentat la data respectivă de procurorul Daniel Morar, propulsat, ulterior, în funcţia de Procurorul General al Departamentului Naţional Anticorupţie (DNA).
De asemenea, în decursul acestui an, judecătorii CEDO i-au acordat 6.000 de euro lui Alexandru Mircea Mureşan, fost director al Direcţiei Sanitar Veterinare Cluj.
El a deţinut funcţia în perioada februarie 1997-mai 2000, dar în urma unor dispute locale, Mureşan a demisionat şi a fost reîncadrat ca medic veterinar pe un salariu inferior pregătirii profesionale. A dat în judecată statul în urmă cu cinci ani şi a câştigat.
Maria Alexandra Popescu este o altă clujeancă care, de pe urma unui proces patrimonial cu statul, a câştigat la CEDO despăgubiri în valoare de 130.000 de euro. Ea s-a judecat cu statul pentru că toate instanţele din ţară i-au respins cererea de retrocedare a unui imobil de care a fost deposedată abuziv în perioada comunistă.
Viciile organelor şi ale judecătorilor
Conform reprezentanţilor Asociaţiei Proprietarilor Deposedaţi Abuziv de Stat (APDAS) şi ai Asociaţiei pentru Proprietate Privată (APP), „faptul că sentinţele se pronunţă pe «bandă rulantă», că în motivări se reiau pasaje similare ne face să credem că numeroase noi cazuri se află în pregătire având drept urmare decizii la fel de păgubitoare material şi moral pentru România, ca şi deciziile anterioare”, arata Constantin Volanschi, vicepreşedintele APP.
Cele mai multe motive pentru care România pierde procesele la CEDO sunt angajaţii din sistemul judiciar. “Spre exemplu organul de anchetă, poliţia, se face că nu vede şi nu aude şi refuză să înregistreze plângerea. Să zicem că ziariştii fac o campanie media şi, sub presiunea publică, cu chiu, cu vai, se urneşte ancheta. În cazul ăsta, fie se prelungeşte ani de zile, până la prescrierea faptelor, ori se distrug probe, se elimină martori, toate demersurile pentru ca dosarul să fie soluţionat cu NUP. Ori, se trimite dosarul Parchetului, dar atât de subţire şi inconsistent, încât procurorul, pe buna dreptate, nu-l poate trimite în instanţă. Dacă dosarul ajunge pe masa judecătorilor, se poate cumpăra completul de judecată, iar cauza se va judeca timp de 10 ani până la prescrierea faptelor sau acuzatul va fi achitat “din lipsă de probe”, din motive medicale, etc. Pe lângă toate acestea, să nu uităm metoda “viciului de procedură”, adică, o anchetă de ani de zile şi câteva vagoane de dosare pot fi făcute praf printr-un “viciu de procedură”, adică o greşeală din incompetenţă sau rea-voinţă de genul că s-a pus parafa pe colţul din stânga-jos şi trebuia dreapta-jos sau a semnat şeful de compartimentului şi trebuia să semneze adjunctul”, explică un magistrat clujean.
Şi judecătorii pleacă la CEDO
În urmă cu un an de zile, magistratţii din instanţele clujene au dat în judecată statul la CEDO, şi au câştigat, pentru că nu şi-au primit sporurile salariale de 50% pe care le câştigaseră în urma unor procese.
Ultima condamnare a României la CEDO survine după ce nişte poliţişti din Capitală au bătut o persoană arestată care, ulterior a murit. Iniţial, cazul a fost muşamalizat, dar rudele celui decedat au deschis o serie de procese ajungând până la CEDO, unde au primit daune morale şi materiale în valoare de 60.000 de euro. Judecătorii de la Strasbourg au decis că România îi va plăti lui Viorel Carabulea, fratele persoanei decedate, 3.030 de euro daune materiale şi 10.000 de euro daune morale. Totodată, statul român a fost obligat să depună într-un cont 35.000 de euro pentru fiica lui Gabriel Carabulea, pe care aceasta îi va putea folosi după ce ajunge la majorat. De asemenea, România a fost obligată la plata a înca 15.000 de euro, cheltuieli de judecată.
10 milioane de euro a plătit statul român în urma celor peste 300 de procese pierdute în ultimii doi la CEDO
Răzvan Robu
