Primele monede ale lumii, „ascunse” la Cluj

Cele mai vechi monede ale lumii se numesc electrum, însă provenienţa lor datează încă din secolul VII î. Hr din Asia Mică.  Exemplare ale acestor tipuri de bani au ajuns şi la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei(MNIT) din Cluj. De asemenea, o colecţie impresionantă de monede care ascund istoria lumii şi care arată evoluţia civilizaţiilor sunt ţinute „ascunse” la muzeu, deoarece expoziţiile sunt închise. Istoricul Radu Ardevan a explicat pentru Gazeta de Cluj care sunt principalele relicve ale civilizaţiei monetare

Trocul era principala modalitate de schimbare între oameni în urmă cu 2.700 de ani. Până atunci, oamenii nici nu se gândeau la monedă şi nici nu încercau altfel de schimburi. În jurul secolului VII î. Hr. au apărut primele monede, însă acestea erau folosite la schimburile importante sau la negocierea unor tratate politice. Moneda a evoluat de acum 2.700 de ani, însă copiile au exista de la începuturile ei. O altă ciudăţenie din domeniul numismaticii este că Filip al II-lea se considera Zeus şi tipărea moneda cu chipul lui Zeus, dar cu trăsăturile lui.

Cele mai importante monede, la MNIT

„Cea mai importantă colecţie din judeţ este în cabinetul numismatic al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei(MNIT). Mai există şi monede vechi, de valoare, unele păstrate la Banca Naţională a României. O mică parte a colecţiei de monede de la MNIT era expusă în expoziţia de bază, însă cum este închisă momentan, aceasta nu se poate vedea. Expunerea colecţiilor reprezintă o problemă, pentru că sunt piese mici, de foarte mare valoare, care necesită condiţii speciale. Muzeele noastre nu au condiţii foarte  bune. Monedele sunt mici, din metal preţios, care reprezintă în sine o valoare tentantă pentru un delicvent. În al doilea rând metalul prelucrat are o valoare mult mai mare. În al treilea rând sunt produse ale unor vremuri trecute şi valoare lor creşte din nou”, a arătat istoricul Radu Ardevan.
Cei mai mulţi comercianţi au ajuns să posede monede cumpărate prin comerţ, unii prin diferite călătorii sau prin mici descoperiri. În colecţiile muzeului din Cluj există printre altele una din cele mai vechi monede din lume. O piesă micuţă din aliaj numită electron sau în latineşte electrum aliajul de aur-argint care în Asia Mică se găseşte natural. După aceea cei de acolo şi-au dat seama apoi că mai bine separă cele doua metale si ştiu precis ce valoare are piesa. Statul garanta valoarea monedei. Piesa a fost descoperită în Asia Mică, în statul Libia la sfârşitul secolul al VII-lea î. Hr. Asemenea piese sunt foarte rare la noi. Puţinele câte există în ţară au venit prin comerţ sau achiziţii. Ele vorbesc despre primul moment din istoria universală când lumea a inventat şi folosit moneda. Asta a fost pe ţărmurile egiptene, mai precis pe ţărmul micro-asiatic al Mării Egee. În întreaga lume se găseşte în maxim 300 de exemplare. În România nu cred că sunt patru. A fost una dintre primele monede care a fost folosită în antichitatea îndepărtată. Moneda este invenţia civilizaţiei greceşti. De acolo s-a răspândit şi a fost preluată rapid de către popoarele civilizate de atunci”, susţine istoricul.

Monede cartagineze de 2.300 de ani

„Mai avem şi un stater cartaginez, datată pe la anul 330 î. Hr. În epoca elenistică atunci când Cartagina era o mare putere. Avem în colecţiile clujene un stater cartaginez din aur bătut în Cartagina. Ele ilustrează fenomene majore de civilizaţie ale istoriei, ale lumii.
Din aceeaşi perioadă datează o foarte frumoasă piesă siracusană. Cetatea Siracusei din Sicilia, care de câteva ori a fost centrul de raliere a coloniilor greceşti când au trebuit să se apere.

Pentru istoria noastră avem monede macedonene, în special tetradrahme care au circulat pe la noi bătute de Filip al II-lea, de Alexandru cel Mare, sau în numele lor de cei care i-au urmat pe tronul diferitelor ţări elenistice. Ele au pătruns în spaţiul dunărean şi a fost prima monedă folosită de locuitorii sedentari ai spaţiului dunărean carpatic”, explică Ardevan.
Mult mai multe sunt monedele imitate de către vechii locuitori, fie că erau celţi, fie că erau daci. Acestea arată reluarea unor modele din lumea clasică şi folosirea lor în lumea zisă barbară. Populaţia a imitat monedele macedonene, dar le-au alterat calitatea, dimensiunile, desenul, inscripţia, adaptându-le la nevoile lor. Sunt atât mai ilustrative pentru ceea ce era societatea indigenă a acelor vremuri între anii 300 până la 100 î. Hr.  O monedă mare de argint tetradrahmă era valuta forte a vremurilor, folosită în tranzacţiile mari. Clar că o foloseau aristocraţii şi uniunea respectivă de triburi pentru comerţ la distanţă, ori tratate politice.

Monede de la inventatorii alfabetului

În Cluj sunt monede copiate după cele făcute de una dintre cele mai importante civilizaţii ale antichităţii, fenicienii. Aceştia au inventat alfabetul, iar copiile monedelor au fost făurite de către sârbi.
„În Dacia nordică, acolo unde legăturile comerciale cu Grecia elenistică erau mai slab dezvoltate, s-au descoperit anumite monede care au venit ca un cadou. Anumite monede s-au găsit şi în judeţul Sălaj, iar ele erau produse pe coasta feniciană de tip grecesc imitând moneda lui Alexandru cel Mare. Dar acestea nu sunt monedele originale ale Siriei şi Feniciei de după moartea lui Alexandru cel Mare, ci sunt imitaţii produse în zona Serbiei de azi. Asemenea monede au ajuns în Dacia de Nord, probabil la conducătorii celţi care domneau peste populaţia dacică în cadrul relaţiilor între cele două popoare. Probabil o alianţă militară care ar putea fi legată doar de aceste evenimente când triburile din valea Dunării s-au implicat în conflictele dintre marile puteri din Sud pentru a obţine anumite avantaje”, a conchis Ardevan.

 1.000 de euro Atât plătesc colecţionarii pentru o monedă sau un grup de monede, însă aceştia sunt pe cale de dispariţie. „Cine are atâţia bani să cheltuiască pe o monedă are alte preocupări”, consideră istoricul.

Tetradahma, cea mai iubită monedă

Tetradahma(foto) a fost cea mai iubită de barbarii europeni şi cea mai imitată. Pe această tetradrahmă apare Zeus, dar e făcut cu păr scurt şi barbă scurtă ca să semene cu regele Filip al II-lea. Iar pe cealaltă parte apare un călăreţ pe cal fiindcă în greacă calul se numeşte fipos, iar cel care pronunţa seamănă cu numele regelui. Există foarte multe monede republicane şi care pătrund masiv în spaţiul nostru rămânând moneda până la cucerirea romană.