La data de 16 aprilie 2010 instanţă l-a achitat pe Arpad Paszany pentru ambele capete de acuzare. Prin aceeaşi sentinţă judecătorii au respins cererea lui Iulian Dascălu de a primi 100.000 de euro drept daune morale, şi au respins cererea procurorilor DIICOT de confiscare a sumei de 400.000 de euro de la Paszkany. Sentinţa penală cu numărul 178/16.04.2010 a fost atacată cu apel în termenul legal de 10 zile în temeiul articolului 374 din Codul de Procedură Penală şi a cerut admiterea recursului, desfiinţare sentinţei primei instanţe şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, la Tribunalul Cluj.
Considerentele apelului Apelul împotriva lui Paszkany va avea primul termen de judecată pe data de 13 septembrie. Procurorii consideră că, deşi în cauză a fost formulată o cerere de recuzare întemeiată a magistratului investit cu judecarea cauzei , acesta nu a procedat la abţinere. Astfel, judecătorul cauzei, în cursul urmăririi penale a soluţionat plângerea formulată de inculpatul Paskany Arpad Zoltan împotriva ordonanţei prin care DIICOT –Serviciul Teritorial Cluj a dispus luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea. În cauza prenală privind pe Man Liviu-Aurel şi alţii, cauză din care este disjuns dosarul privindu-l pe Paskany Arpad Zoltan, acelaşi magistrat a dispus luarea măsurii preventive privative de libertate faţă de persoanele cercetate în prezent de către Tribunalul Brăila în dosarul nr. 969/113/2007. Parchetul consideră că instanţa de judecată nu a luat măsurile necesare în ceea ce priveşte soluţionarea legală a laturii civile a cauzei, respingând cererile DIICOT-ST Cluj de introducere în cauză, în calitate de parte civilă a Sc Build Corp Srl şi respectiv de parte responsabilă civilmente a Sc Southeast European Euromentor Srl. Sc Build Corp Srl nu a avut astfel oportunitatea de a se constitui parte civilă în cauză. Tot astfel, conform procurorilor, audierile martorilor din cauză, în unele situaţii, s-au făcut în mod tendenţios, cu referire la solicitările instanţei pentru respectivii martori (de profesie avocaţi), de a preciza dacă în cauză sunt sau nu întrunite elementele cosntitutive ale infracţiunii supuse judecăţii. Un alt motiv de apel este acela că, în cursul judecăţii, în pofida opoziţiei reprezentanţilor DIICOT-ST Cluj, instanţa de judecată a încuvinţat şi administrat proba testimonială cu privire la Man Liviu- Aurel şi Mureşan Aurel, deşi procurorul de şedinţă a subliniat faptul că aceste persoane nu puteau fi audiate decât în calitate de inculpaţi, prezenta cauză reprezentând disjungerea cauzei de bază privind pe Man Liviu-Aurel şi alţii. În cauză procurorul de sedinţă s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă faţă de martorii Iordăchescu Constantin-Eugen, Bucerzan Călin- Eugen şi Horoba George Ioan, persoane care, în opinia DIICOT ar fi denaturat adevărul privind faptele întâmplate. În cazul martorului Iordăchescu Constantin-Eugen, depoziţia acestuia din faţa instanţei de judecată este, potrivit DIICOT în totală contradicţie cu cea dată în faza de urmărire penală şi aceste contradicţii privesc aspecte esenţiale pentru solu-ţionarea cauzei. Tot potrivit DIICOT, citarea părţii vătămate Iulian Dascălu constă un alt motiv de apel. Cu alte cuvinete, instanţa de judecată nu a manifestat rol activ cu privire la citarea şi audierea părţii vătămate Iulian Dascălu , deşi aceasta a fost prezentă personal la unul dintre termenele de judecată. Practic, cercetarea judecătorească în prima instanţă s-a finalizat fără audierea părţii vătămate şi fără a se da citire declaraţiei acesteia din faza de urmărire penală. Tot instanţa de judecată a respins la ultimul termen toate solicitările procurorului de sedinţă privind efectuarea unei expertize de evaluare a imobilului formând obiectul material al infracţiunii de şantaj supus judecăţii. Tot la ultimul termen, apărătorul înculpatului a depus, în probaţiune, mai multe seturi de acte, însumând sute de file, iar instanţa a încuvinţat proba cu înscrisuri cu referire la documentele depuse cu această ocazie, respingând însă solicitarea procurorului de şedinţă de a studia respectivele acte. Evident a fost respinsă şi cererea de a se amâna judecarea cauzei pentru ca procurorul de şedinţă să studieze înscrisurile depuse la ultimul termen. * Neregulile sesizate de apărare La ultimul termen de judecată de dinaintea pronunţării sentinţei, apărătorul lui Paszkany a adus în discuţie anumite neconcordanţe şi greşeli ivite atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată. Astfel, acesta a subliniat că la începerea urmăririi penale nu a existat nici o plângere propriu-zisă, nu s-a făcut nici o sesizare sau proces verbal. În schimb, DIICOT l-a invitat pe Dascălu să susţină anumite lucruri incluse ulterior într-o plângere. Faptul că acesta nu s-a prezentat la nici un termen arată că „nu l-a ţinut obrazul să vină în faţa instanţei”. Avocatul a arătat că toate se leagă de fapt în jurul lui Marius Nicoară. În primul rând, procurorul DIICOT Daciana Deritei, care a instrumentat cazul Paszkany este verişoară cu avocata lui Dascălu, Ramona Pop, fiica secretarului general al CJ sub Nicoară, Măriuca Pop. Incompatibilitatea procurorului a fost prezentă de la bun început. „Nici ca exemplu negativ nu era bun acest dosar”, a afirmat avocatul. În al doilea rând, nu există nici un document care să facă dovada susţinerii financiare a Gazetei de Cluj. În privinţa sumei vehiculate de Hoandră de 300.000 de euro, pentru deschiderea Gazetei de Bucureşti, s-a dovedit că este vorba doar de un zvon. În al treilea rând, mărturiile de la DIICOT nu au fost recunoscute sau susţinute de unii martori, inclusiv de Nicoară. Prin urmare, susţine avocatul apărării, „spiritul diabolic în care a fost întocmit dosarul” nu mai rămâne în picioare când observăm că nu există probe care să-l lege pe Paszkany de LoretoPress, că nu a existat nici o campanie negativă şi că nu Paszkany l-a făcut pe Dascălu să cedeze terenul. Lipseşte latura subiectivă şi intenţia, a subliniat avocatul. Acesta a cerut respingerea daunelor morale, pentru că Dascălu era dispus să doneze terenul de la bun început. În plus, nu se poate pune problema confiscării terenului pentru că nu există o constituire de parte civilă cu daune materiale. La sfârşitul procesului, când a luat cuvântul, Arpad Paszkany a declarat că tot dosarul s-a făcut cu scop de răzbunare din partea lui Nicoară deoarece nu a fost destul de maleabil şi a refuzat să cedeze în faţa celor de la Iulius Mall când s-a pus problema construirii Mall-ului susţinut de Arpad Pasykany şi de Southeast European Euromentor Srl. Sabin Ripan
