Este un lucru normal, ca instituţiile, autorităţile, să aibă contacte permanente cu cetăţenii, să stabilească împreună modul de rezolvare a problemelor care îi interesează. Rolul principal în această chestiune revine, în exclusivitate, funcţionarului public.
A devenit o practică curentă, întârzierile, uitarea prin sertare a petiţiilor, reclamaţiilor sau sesizărilor oamenilor muncii.
Pentru a se pune capăt acestei lipse totale de responsabilitate, Guvernul a emis ORDONANŢA nr.27/30.01.2002, prin care obligă funcţionarul public, să răspundă petiţionarului în termenul de 30 de zile, de la data primirii cererii.
În spiritul prevederilor art.2, prin petiţie, se înţelege, cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poştă electronică, pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită, o poate adresa autorităţilor sau instituţiilor publice centrale şi locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale de interes judeţean sau local, precum şi regiilor autonome denumite în continuare autorităţi şi instituţii publice.
Se răspunde, în termen de 30 de zile, nu numai cererilor, ci şi sesizărilor şi propunerilor formulate, atât de cetăţeni cât şi de alte instituţii şi servicii publice. Conducătorii autorităţiilor şi instituţiilor publice sunt direct răspunzători, de buna organizare şi desfăşurare, a activităţii de primire, evidenţă şi rezolvare a petiţiilor ce le sunt adresate, precum şi de legalitatea soluţiilor şi comunicarea acestora în termen legal.
Dacă se constată supreficialitatea în rezolvarea acestor cereri, conducătorul unităţii, dispune mp suri de cercetare şi analiză detaliată a tuturor aspectelor sesizate. Grija faţă de cetăţean este atât de mare, încât conducătorii instituţiilor sunt obligaţi să organizeze un compartiment distinct, pentru relaţia cu publicul, care să primească, să înregistreze, să se îngrijească de rezolvarea petiţiilor şi să expedieze răspunsurile către petiţionar. Compartimentului respectiv, îi revine obligaţia de a urmări soluţionarea şi redactarea în termen a răspunsului. Expedierea răspunsului către petiţionar se face numai de către compartimentul pentru relaţia cu publicul.
Dacă petiţiile su greşit îndreptate, vor fi trimise în termen de 3 zile de la înregistrare, petiţionarului în cauză, de către compartimentul care are ca atribuţiuni rezolvarea problemelor sesizate.
Petiţiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petiţionarului, nu se iau în considerare şi se clasează.
ORDONANŢA revine cu insistenţă asupra termenului de 30 de zile, în care trebuie să răspundă, cererilor, sesizărilor, reclamaţiilor sau propunerilor. A respecta acest termen, înseamnă competenţă, onestitate, tratarea cu seriozitate a drepturilor fundamentale ale omului.
În situaţia în care aspectele sesizate prin petiţie necesită o cercetare mai amănunţită, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, poate prelungi termenul de răspuns, cu cel mult 15 zile.
Este posibil ca un petiţionar să adreseze aceleaiaşiautorităţi sau instituţii publice, mai multe petiţii, sesizând aceeaşi problemă. În această situaţie, ele se vor conexa, petentul urmând să primească, un singur răspuns, cetrebuie să facă referire la toate petiţiile primite. Este posibil ca un petiţionar să adreseze aceleaiaşiautorităţi sau instituţii publice, mai multe petiţii, sesizând aceeaşi problemă. În această situaţie, ele se vor conexa, petentul urmând să primească, un singur răspuns, cetrebuie să facă referire la toate petiţiile primite. Dacă după trimiterea răspunsului, se primeşte o nouă petişie de la acelaşi petiţionar ori de la o autoritate sau instituţie publică greşit sesizată, cu acelaşi conţinut, acesta se clasează, la numărul iniţial făcându-se menţiune despre faptul că s-a răspuns. În cazul în care printr-o petiţie sunt sesizate anumite aspecte negative din activitatea unui funcţionar public, această petiţie nu poate fi soluţionată de funcţionarul respectiv sau de către un subordonat al acestuia. Repartizarea petiţiilor în vederea sotuţionării de către personalul de specialitate, se face de către şeful compartimentului căruia i s-a trimis petiţia. Funcţionarii publici şi persoanele încadrate cu contract individual de muncă sunt obligate să rezolve petiţiile care le sunt repartizate, fiindu-le interzis să primescă direct de la petenţi, să intervină sau să depună stăruinţă pentru soluţionarea acestora în afara cadrului legal. Semnarea răspunsului se face de către conducătorul cutorităţii sau instituţiei publice, ori de persoana împuternicită de aceasta, precum şi de şeful compartimentului care a soluţionat petiţia. În răspuns se va indica în mod obligatoriu temeiul legal al soluţiei adoptate.
Art.14 din ORDONANŢA conţine o prevedere pe care puţine autorităţi sau instituţii publice o respectă: semestrial autorităţile şi instituţiile publice vor analiza activitatea proprie de soluţionare a petiţiilor pe baza raportului întocmit de compartimentul de specialitate.
CONSTITUIE ABATERE DISCIPLINARĂ şi se sancţionează potrivit L.188/1999, privind statutul funcţionarilor publici, sau după caz, potrivit legistaţiei muncii, următoarele fapte:
– nerestectarea termenelor de soluţionare a petiţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă.
– intervenţiile sau străduinţele pentru rezolvarea unor petiţii în afara cadrului legal.
– primirea direct de la petiţionar a unei petiţii, în vederea rezolvării, fără să fie înregistrată şi fără să fie raportată de către compartimentul de specialitate.
Făcând abstracţie de caracterul sancţionator al acestui comportament, există norme morale, civice, care fac apel la conştiinţa funcţionarului, care îl obligă să acorde un sentiment de stimă şi respect cetăţeanului, să nu-i ştirbească în nici un fel demnitatea şi onoarea, dreptul de petiţie, fără de care nicio relaţie interumană nu este posibilă.
Colonel (r) magistrat
Ion Ghercioiu
