Dacă traversezi astăzi podul peste Someşul Mic dintre străzile Regele Ferdinand şi Horea este uşor să îţi scape bijuteriile arhitecturale cu o vechime de peste 100 de ani care străjuiesc cele patru colţuri ale acestuia. În fotografiile vechi, însă, cu priveliştea nealterată de cabluri, trafic auto sau reclame stradale, eleganţa acestui adevărat centru vechi al oraşului devine evidentă. Palatele din zona Pieţei Mihai Viteazul nu sunt puse în valoare corespunzător: în timp ce doar unul dintre ele a fost refaţadizat, după retrocedare, celelalte aşteaptă mila Primăriei sau o minune pentru a reveni la gloria de odinioară.

Piaţa Mihai Viteazul este una dintre principalele pieţe ale oraşului Cluj-Napoca. Iniţial piaţa se numea István Széchenyi, iar din 1919 numele i-a fost schimbat în Mihai Viteazu, în amintirea domnitorului care a înfăptuit prima unire a principatelor româneşti.

În ultima parte a secolului XIX, aici a fost mutată piaţa de mărfuri a oraşului şi s-a construit o cale ferată destinată transportului de oameni şi marfă care mergea până în această piaţă. După o serie de accidente calea ferată a fost desfiinţată în 1902.

În anul 1884 arhitectul Balázs Debreczeni a elaborat la cererea primarului Károly Haller un proiect privind lărgirea, modernizarea traseului, scopul primordial al proiectului fiind construirea unui nou pod de fier peste Someş. Lărgirea străzii Mari a necesitat demolarea caselor de pe strada Evreilor. Noul pod cu două benzi a fost construit în luna mai a anului 1889, pe locul podului vechi al oraşului, ridicat în secolul al XVII-lea. La începutul anilor 1890 conducerea oraşului a iniţiat un program pentru construirea a patru clădiri de raport la colţurile podului. În decursul unui deceniu podul a fost flancat cu un ansamblu de clădiri, compus din patru case de raport reprezentative, cu mai multe etaje, prevăzute cu câte un turn de colţ. Prima clădire a acestui ansamblu a fost palatul Széki, construit în anul 1893, urmat de palatul neobaroc Baboş de la colţul de sud-est, ultimele două fiind clădirile eclectice de pe latura de nord a Someşului, respectiv palatul Elian şi palatul Berde, terminate în jurul anului 1900.

Strajă de lux la podul peste Someş

În partea vestică, în zona intersecţiei cu strada George Bariţiu, Regele Ferdinand şi peste pod spre strada Horea, se află dispuse Palatul Széki şi Palatul Baboş, respectiv Palatul Berde şi Palatul Elian.

Palatul Baboş (în partea dreaptă, primul dinspre strada Regele Ferdinand, fostă Gheorghe Doja), reprezentativ pentru arhitectura Belle Époque, a fost construit la începutul anilor 1890 şi poartă numele primului proprietar, Babos Sándor. Recent, acesta a fost parţial restaurat de către Eparhia Reformată din Ardeal în urma unei “intervenţii de urgenţă” la faţadă.

Palatul cu o istorie de 120 de ani a avut de-a lungul timpului, palatul a avut destinaţii extrem de diferite. Până la al Doilea Război Mondial, etajul doi al clădirii era sediul unei bresle artistice din Ardeal, iar la parter puteai admira vitrinele unor importante magazine ale vremii. Clădirea ridicată în forma unui V, este construită în stil eclectic, are în faţă o turlă asemenea uneia de la o biserică.

Palatului Baboş a fost construit ca o replică la Palatul Széki. Acesta din urmă a fost realizat în 1893, de o familie de farmacişti, cu scopul de a fi un edificiu neogotic. Locuitorii de cealaltă parte a Podului Mare nu au dorit să se lase mai prejos, astfel că au ridicat Palatul Baboş, în aceeaşi perioadă.

Primăria pune banii de proiect

La începutul lunii, consilierii locali au aprobat un proiect de hotărâre care priveşte proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare structural-arhitecturală a 10 clădiri situate în „Ansamblul Urban Centru Istoric al oraşului Cluj-Napoca”. „Avem bani pentru toate proiectările şi un milion pentru execuţia lucrărilor dar nu cred că până în decembrie vom începe efectiv lucrările. Cât priveşte cheltuielile, ele trebuie suportate de proprietari conform legii, cei care s-au înscris în programul nostru pot beneficia însă de acei 80% care să fie suportaţi de la buget pe care să îi returneze în rate. Acum începe primăria lucrările, proiectarea, nu mai aşteptăm după ei că se prăbuşesc balcoanele în capul oamenilor”, a răspuns primarul Emil Boc.

Printre aceste clădiri de pe lista administraţiei locale se numără şi Palatul Széki (în partea stângă, dinspre strada Regele Ferdinand). Palatul adăposteşte mai multe apartamente de locuit. La parter se află câteva magazine, inclusiv o farmacie. Suprafeţele pereţilor sunt acoperite de cărămidă aparentă, dar portalul, ancadramentele, arcadele oarbe, frizele dintre nivele şi de sub cornişă sunt cioplite în piatră.

Citește și:

„Clujul de altădată – fascinant, elegant, spectaculos”

Oglinda zilelor de glorie ale Străzii Mari

Palatul Széki a fost construit de către Miklós Széky, membrul unei familii de farmacişti, după planurile arhitectului din Budapesta, Samu Pecz. În tinereţe Miklós Széky şi-a practicat meseria în Lausanne, în Basel şi Nizza, după care s-a reîntors în ţară, stabilindu-se la Cluj. După terminarea construcţiei palatului a deschis în încăperile de la sud-estul imobilului farmacia ce purta numele regelui umanist, Hunyadi Mátyás. Mobilierul farmaciei a fost realizat în stil neogotic probabil de către tâmplarul clujean B. Bak Lajos, în atelierul său apropiat de pe strada Regelui Ferdinand, înfiinţat în anul 1869. Miklós Széky a fost recunoscut în oraş nu numai datorită activităţii sale în cadrul industriei farmaceutice, ci şi în calitatea de profesor universitar, dar şi ca membru al Cercului de Conversaţii Englezeşti, fondat în oraş în anul 1877.

După moartea lui Miklós Széky, farmacia a fost preluată de către fiul acestuia, farmacistul şi profesorul universitar Tibor Széky, şi a funcţionat sub conducerea lui până în perioada de după primul război mondial. În anii următori farmacia a căpătat denumirea de Şarpe (Kígyó), Apostol (în anii 1920-1930) şi Minerva (în prima jumătate a anilor 1940). Vechile încăperi ale farmaciei funcţionează şi azi ca farmacie.

Palatul Berde este un monument istoric şi de arhitectură, edificiu reprezentativ pentru arhitectura Belle Époque din Cluj. Clădirea a fost construită în contextul modernizării fostei străzi Mari (Nagy utca) la sfârşitul secolului al XIX-lea, ocazie cu care a primit numele strada Franz Joseph (în prezent strada Horea nr. 1). Edificiul a fost construit în stil Secession, la fel ca şi Palatul Elian, aflat peste stradă de acesta, în oglindă.

Proiect de modernizare în stand by

În anul 2013, Primăria Cluj-Napoca şi-a propus să demareze proiectul de modernizare a unor zone centrale din oraş. Una dintre acestea este Piaţa Mihai Viteazu. Şerban Ţigănaş, membru în Comisia Tehnică de Administrare a Teritoriului şi Urbanism din cadrul Primăriei, dar şi în echipa de la noul Plan Urbanistic General, a subliniat o serie de probleme care au făcut din Piaţa Mihai Viteazu o zona pericentrală, care trebuiau adresate în cadrul acestui proiect. ”Zona pieţei este una sufocată de diverse interese, de persoane, de trafic, avem acolo anomalia placării Canalului Morii, e un spaţiu supus unui proces de degradare urbană, o zonă neatractivă din punct de vedere comercial. În plus, piaţa este un nod de transport în comun major, cu nu mai puţin de 36 de linii care o traversează”, a explicat arhitectul. Ulterior, instanţele clujene au dat câştig de cauză societăţilor portugheze Cogedir Gestao de Projectos şi Cogedir Parking în dosarul parkingului din Piaţa Mihai Viteazu. Astfel, nu numai că proiectul de modernizare a zonei mai are de aşteptat până la Calendele greceşti, dar companiile au câştigat şi dreptul de a construi parkingul, aşa cum prevede licitaţia pe care au câştigat-o cu ani în urmă.