Exponatele din cadrul Muzeului Etnografic Romulus Vuia din pădurea Hoia sunt ameninţate de alunecările de teren care au loc în zonă. O parte dintre specialistii muzeului spun că malul de pământ a început să se surpe odată cu începerea construirii Parcului Industrial Tetarom I. Pe de altă parte, SC Proexrom, firma angajată de Consiliul Judeţean să efectueze un studiu de fezabilitate asupra terenului din zonă spune că alunecările au loc din cauza unor pungi de apă care se află în dealul Hoia, lucru contestat însă de experţii muzeului. Aceeaşi firmă a câştigat şi contractul în valoare de circa 8 milioane de euro, bani puşi la bătaie pentru consolidarea întregului deal. Societatea aparţine ieşeanului Nicolaie Botu, partener de afaceri cu Iulian Dascălu în cadrul unui proiect mega-imobiliar din Iaşi, Esplanada.
Muzeul de istorie al Transilvaniei Romulus Vuia aflat în pădurea Hoia este afectat de alunecările de teren care au loc în zonă. Până acum au fost afectate două gospodării-exponat, dar conform unei note a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, în prezent şi alte patru monumete de istorie populară sunt ameninţate de alunecările de teren.
În nota Ministerului Culturii se arată că cei de la Muzeul etnografic au înstiinţat că monumentele de arhitectură populară au început să se degradeze încă din 2004, anul în care au început lucrările la Tetarom I.
“Conducerea Muzeului etnografic a comunicat periodic cu Consiliul Judeţean situaţia terenului din cadrul Parcului Etnografic Naţional “Romulus Vuia”, imediat ce au apărut situaţii de degradare a unor monumente de arhitectură populară, ca urmare a lurărilor care se efectuau la amenajarea Parcului Industrial Tetarom I. Ca urmare a tasării terenului pe care au fost ridicate Şura monument istoric din Galda de Sus, conducerea Muzeului a solicitat şi a primit din partea Consiliului Judeţean fonduri necesare pentru ridicarea cu 1,50 m a fundaţiei, în anul 2004. În anul 2005, Muzeul a solicitat şi a primit fonduri pentru restaurarea Şurii gospodăriei din Almaş, jud. Arad, periclitate de tasarea terenului pe care era amplasată. În anul 2007, datorită tasării cu 3 m a terenului pe care se afla Şura din Galda, Muzeul a fost nevoit să demonteze construcţia pentru a evita distrugerea ei, materialul de construcţie fiind depozitat corespunzător. În anul 2008, Muzeul a fost nevoit să demonteze Şura gospodăriei Almaş, jud Arad, datorită tasării terenului cu 4 m. Pentru consolidarea terenului, în anul 2006, Muzeul a încheiat un contract cu SC Alfos privind efectuarea unui studiu geotehnic şi a documentaţiei de consolidare a versantului nordic al dealului, prin executarea de lucrări de amenajare a scurgerii apelor de suprafaţă. Lucrările de amenajare a scurgerii apelor de suprafaţă au fost executate în anul 2007. Deoarece alunecările şi tasările de teren au continuat şi în anii 2007 şi 2008, punând în pericol atât unităţile din cadrul Parcului Etnografic cât şi pe cele din Parcul Industrial Tetarom SA, în anul 2008, SC Tetarom SA Cluj a încheiat un contract cu SC Proexrom Iaşi privind expertiza tehnică a întregului versant nordic al dealului Hoia”, arată documentul semnat de Kelemen Hunor, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional. În urma studiului făcut de inginerii de la SC Proexrom Iaşi s-a ajuns la concluzia că alunecările de teren au loc nu din cauza excavărilor, ci din cauza unor pungi de apă care s-au format în dealul Hoia.
Nu sunt pungi, sunt afaceri de casă!
Cu toate acestea, inginerii Muzeului clujean contrazic “pungile de apă” spunând că alunecările de teren au loc din cauza faptului că o parte din deal a fost excavat pentru a se construi Tetarom I
“Timp de peste 70 de ani nu a avut loc nici o alunecare de teren acolo, iar vin unii şi spun că pământul se surpă din cauza pungilor de apă! Asta e o prostie imensă pentru că toată lumea stie că alunecările de teren au început să apară odată cu excavaţiile care s-au făcut pentru Tetarom I, adică în 2004. Cu mai mulţi colegi am înaintat încă din 2002 o serie de petiţii în care am arătat că dacă vor săpa în malul acestui deal malul se va surpa şi va afecta exponatele, dar nimeni nu a dorit să ne bage în seamă. Acum uitaţi că se surpă!”, spune unul dintre specialistii din cadrul Muzeului Etnografic Transilvania
Simona Muntean, directoarea Muzeului Etnografic Transilvania, spune că, anul acesta, muzeul nu a primit pentru consolidarea terenului, ci parcul industrial din vecinătate.
“Consiliul judeţean a dat bani pentru reabilitarea terenului la Tetarom, oricum noi nu ne-am fi descurcat cu un asemenea proiect. Noi am primit bani pentru captarea apelor de suprafaţă, lucrare care a şi fost finalizată”, explică Muntean.
Directorul Parcului industrial Tetarom, Viorel Gavrea, spune că administraţia judeţeană a locat o sumă importantă de bani pentru stabilizarea terenului. El precizează că proiectul cuprinde trei faze, dar dacă în urma lucrărilor din prima etapă terenul nu va mai aluneca, proiectul se va stopa.
“Consiliul judeţean a alocat bani pentru reabilitarea terenului anul acesta. Noi (reprezentanţii Parcului Industrial Tetarom, n.r) am întocmit documentaţia pentru caietul de sarcini şi vă pot spune că prima fază a lucrărilor, în valoare de circa 700.000 de lei, a şi fost câştigată de o firmă, SC Proexrom. Studiul făcut tot de ei a arătat că există pungi de apă formate de sute de ani şi care nu pot fi scoase pur şi simplu pentru că totul s-ar prăbuşi”, explică Gavrea. El mai adaugă şi faptul că alunecările de teren afectează nu doar Parcul etnografic ci mai multe locaţii aflate în preajma Dealului Hoia.
“Valoarea întregului proiect este de circa 8 milioane de euro, dar se doreşte consolidarea întregului versant, nu doar în zona Parcului etnografic şi a Tetarom-ului. Afectaţi mai sunt şi cei de la Compania de Apă Someş, iar proiectul are 3 etape care valorează, fiecare cam 2,5 milioane de euro. Însă, dacă prima etapă se dovedeşte că are succes, proiectul se opreşte”, mai spune Gavrea.
Coincidenţe care îngălbenesc
Coincidenţă sau nu, cele două societăţi care au făcut studii pentru depistarea cauzelor care duc la alunecările de teren aparţin unor liberali.
SC Alfos este deţinută de soţii Fosti, Carmen şi Vladimir, iar firma a avut anul trecut o cifră de afaceri de 1,7 milioane de lei. Vladimir Fosti este membru al PNL Cluj încă de la începutul anilor 2000.
Cealaltă societate, Proexrom Iaşi este deţinută de Nicolae Botu, unul dintre partenerii de afaceri ai omului de afaceri Iulian Dascălu în cadrul proiectului imobiliar Esplanada din Iaşi.
În ciuda faptului că specialiştii muzeului, care se mândresc cu studii de inginerie similare cu cele ale specialiştilor Proexrom, spun că alunecările de teren nu au loc din cauza pungilor de apă, inginerii ieşeni au identificat apa ca principala cauză a acestor alunecări. Astfel, apare o altă coincidenţă frapantă care constă în câştigarea licitaţiei de 8 milioane de euro pentru stabilizarea terenului, chiar de către societatea care a depistat cauzele pentru aceste alunecări de pămând: SC Proexrom.
Banii vin doar pe teren stabil
Conform reprezentanţilor din cadrul Ministerului culturii, parcul etnografic ar putea primi fonduri pentru reabilitarea monumentelor istorice pe care le deţine, dar totul depinde de stabilizarea terenului.
“În cursul anului 2010 s-au produs tasări şi alunecări de teren pe o falie ce acoperă o treime din terenul de nord-vest al Parcului. În prezent, datorită tasării şi alunecăriolor de teren, sunt ameninţate următoarele monumente de arhitectură populară din cadrul Parcului etnografic: Biserica din Perind, jud Sălaj, monument istoric datat 1612, Hodaia din Bran, jud Braşov, Complexul pastoral de la Sălciua şi Casa din Gheţari, jud Alba, datată 1789. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional are posibilitatea de a aloca fonduri pentru conservarea şi restaurarea patrimoniului, demers înţeles în limita bugetului disponibil alocat unor programe de finanţare specifice. Alocarea unor astfel de fonduri se va putea face însă ulterior stabilizării terenului, în baza unei solicităriînsoţite de documentaţia corespunzătoarea programului de finanţare vizat”, mai arată documentul ministerial.
Răzvan Robu
