(NEWSWEEK)
Înainte de scăderea în sondaje din luna august, subiectele pe care Kerry urma să le abordeze în ultimele două luni ale campaniei sale prezidenţiale vizau preponderent probleme de natură economică şi medicală. Cum luna august s-a dovedit nefastă pentru candidatul democrat, staff-ul său a înlocuit unii din responsabilii de campanie aducând în prin plan unii susţinători din Boston şi unele persoane din Administraţia Clinton. Principala sarcină a acestora este să menţină constantă linia ofensivă a discursului electoral al lui Kerry, abordând campania americană din Irak din perspectiva costurilor sale, care au privat de miliarde de dolari sistemul educaţional şi cel al asigurărilor de sănătate. În acest context, pentru "ultima sută de metri" a alegerilor prezidenţiale de pe 2 noiembrie, noua strategie politică a lui Kerry va repeta şi rafina ideea costului imens al "războiului personal al lui Bush", informează în ediţia sa electronică din 20 septembrie revista americană Newsweek.
Reacţia taberei republicane a fost una promptă şi plină de optimism: "Suntem bucuroşi că senatorul Kerry vrea să discute despre războiul din Irak", a declarat unul din membrii staff-ului lui George W.Bush, amintind că acest lucru nu poate fi decât spre dezavantajul său, ştiut fiind faptul că senatorul democrat a fost deseori criticat pentru neclaritatea ba chiar contradicţia dintre opiniile pe care le susţine. De altfel, oponenţii săi politici nu au fost singurii care au speculat această incoerenţă a candidatului la preşedinţie, cunoscutul om de televiziune Jay Leno, ironizându-l în repetate rânduri pe senatorul democrat. Mai mult, tabăra republicană vede în intensificarea atacurilor lui Kerry la adresa actualului preşedinte un semn de slăbiciune generat de panică.
Sfătuitorii lui Bush s-au declarat încrezători în capacitatea actualului lider de la Casa Albă de a-l surclasa pe Kerry în discuţiile faţă în faţă, aducând în sprijinul afirmaţiilor lor o serie de sondaje care subliniau încrederea populaţiei în onestitatea afişată de Bush. Cu toate acestea, actuala situaţie nu îi surâde aşa cum s-ar crede actualului preşedinte american, unul din cele mai elocvente exemple în acest sens fiind eforturile susţinute ale responsabililor de campanie republicani pentru convingerea electoratului de necesitatea menţinerii efectivelor americane în Irak chiar dacă Saddam Hussein se află deja în închisoare.
Un alt exemplu este difuzarea de către canalul CBS a unui reportaj despre serviciul militar al lui Bush, în care erau prezentate nişte documente provenind de la un fost superior al său (acum decedat). Acestea arătau că ofiţerul sub a cărui comandă se afla primise ordine sa-i facă viaţa mai uşoară, după ce Bush ar fi picat nişte teste. CBS îşi menţine poziţia (deşi întreprinde şi o anchetă internă), afirmând ca are încredere in autenticitatea documentelor.
Deşi problemele cu care s-a confruntat actuala Administraţie americană par suficient de serioase pentru ca preferinţele publicului să se îndrepte spre o nouă opţiune, electoratul american are în faţă un contracandidat care de multe ori nu se ridică la înălţimea aşteptărilor. Un exemplu semnificativ îl constituie şi de această dată discursul politic al lui John Kerry. Dacă analizezi atitudinea afişată faţă de campania din Irak, se poate observa că unul din argumentele-cheie evocate de Kerry pentru susţinerea sa este faptul că numai un preşedinte nou ar putea schimba dinamica acestei zone de conflict, un lider care s-ar bucura atât de sprijinul comunităţii internaţionale cât şi al ţărilor arabe vecine. Până acum nimic de reproşat candidatului democrat, însă când vine vorba de precizarea unei strategii mai detaliate se poate observa cu uşurinţă că senatorul Kerry nu mai poate face nici un pas înainte. În ultima săptămână, nesiguranţa sa a fost maliţios criticată de preşedintele Bush, care a afirmat că puterea de convingere a lui Kerry se împotmoleşte până şi în faţa susţinătorilor săi.
Reflectând acest cvasi-eşec al campaniei lui Kerry, un sondaj efectuat de CBS/New York Times şi publicat recent, indică că George W. Bush îl devansează pe rivalul său democrat John Kerry cu nouă puncte în intenţiile de vot pentru alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie. Actualul preşedinte american conduce cu 50 la sută, faţă de 41 la sută în cazul lui John Kerry, actualul lider de la Casa Albă consolidându-şi avansul în raport cu sondajul realizat săptămâna trecută (49-42%).
Potrivit anchetei CBS/New York Times, candidatul independent Ralh Nader reuneşte 3 procente din opţiunile de vot ale electoratului american, în creştere faţă de un procent, rezultat obţinut săptămâna trecută.
Sondajul menţionat relevă că 50% din persoanele chestionate se declară foarte încrezătoare asupra faptului că George W. Bush va fi capabil să apere ţara împotriva terorismului, faţă de 26% în cazul lui John Kerry.
Acelaşi sondaj arată că 51% din persoanele chestionate au apreciat că George W. Bush poate gestiona o criză internaţională, în timp ce la aceeaşi întrebare au răspuns în favoarea lui John Kerry 32%.
Care este însă cursul campaniei prezidenţiale în viitorul apropiat? Pe moment, responsabilii de campanie ai celor doi candidaţi sunt pe punctul de a încheia un acord privind programarea a trei dezbateri "faţă în faţă", momente mult aşteptate şi poate decisive ale campaniei electorale.
O sursă apropiată negocierilor a menţionat că dezbaterile, care vor dura 90 de minute fiecare, au fost programate pentru 30 septembrie, la Universitatea Miami din Coral Gables (Florida), 8 octombrie (Universitatea Washington, Saint Louis) şi 13 octombrie (Universitatea de stat din Tempe, Arizona). Totodată, la 5 octombrie ar urma să aibă loc o dezbatere între vicepreşedintele Dick Cheney şi coechipierul lui Kerry, senatorul John Edwards.
Echipa de campanie a preşedintelui Bush a negat însă că s-ar fi ajuns la vreun acord final. Potrivit Reuters, tabăra lui Bush ar dori doar două dezbateri prezidenţiale şi una la nivel de vicepreşedinţi, iar în plus nu are încredere în modul de selectare a participanţilor la dezbaterea din Saint Louis, printre care ar trebui să se numere şi alegători indecişi.
Cu o audienţă garantată de câteva zeci de milioane de telespectatori, aceste confruntări pot avea un impact major, în special asupra americanilor care nu şi-au ales încă tabăra. Un sondaj realizat de Pew Research Center a indicat că 29 la sută dintre americani consideră dezbaterile faţă în faţă decisive pentru a înclina balanţa în favoarea unuia sau altuia dintre candidaţi, în timp ce 68 la sută susţin că şi-au format deja o părere.
Este important poate de spus că atât tabăra democrată cât şi cea republicană văd în problema războiului din Irak o provocare morală şi politică. Pentru Kerry însă, dezbaterea asupra legitimităţii războiului s-a transformat într-o problemă personală: candidatul democrat vrea să îşi dovedească eligibilitatea sa pentru cursa prezidenţială precum şi adevărul de netăgăduit al afirmaţiilor sale. Prudenţa sa privind Irakul, de la începutul campaniei sale, s-a transformat într-o ofensivă spectaculoasă. În opinia analiştilor democraţi, răspunzătoare pentru această situaţie sunt atât atacurile republicane asupra activităţii sale din Vietnam cât şi cele privitoare la faptul că atitudinea sa faţă de război va slăbi apărarea americană. Pentru membrii staff-ului său, atitudinea ofensivă a lui Kerry este însă firească: "John este doar furios pe lumea orwelliană care este în jurul său, în care Bush este garantul securităţii naţionale împotriva terorismului când, de fapt, el a eşuat lamentabil".
Pentru moment însă, demonstraţia de putere a lui Kerry depinde în mod substanţial de felul în care aceasta va fi receptată de mass-media. În plus, situaţia din Irak se anunţă tot mai îngrijorătoare. Recent, CIA a făcut dezvăluiri în privinţa iminenţei unui război civil iar iar în ultima săptămână şi-au pierdut viaţa 250 de civili.
Dacă campania lui Kerry este mult mai agresivă, acest lucru este datorat în mare parte noii sale echipe de consilieri. Cea mai remarcabilă figură printre noii veniţi este cea a lui John Sasso, fost manager de campanie pentru Michael Dukakis, care îl cunoaşte pe Kerry de mai bine de 20 de ani. Până acum, Sasso l-a ajutat pe Kerry în elaborarea sloganului împotriva lui Bush "W stands for wrong" (aluzie la iniţiala "W" din numele "George. W.Bush") şi a jucat un rol important în redactarea atacurilor acestuia privind susţinerea acordată de Bush posesiei de arme de asalt.
Pe măsură ce se pregătesc pentru discuţiile "faţă în faţă", ambii candidaţi la preşedinţia Americii ştiu că evenimentele din Irak pot schimba în mod decisiv soarta cursei prezidenţiale. Unii dintre democraţi susţin că Pentagonul se teme de un atac sinucigaş asupra trupelor americane, asemănător celui din Beirut din 1983, când 241 de militari şi-au pierdut viaţa. Deja oficiali din Administraţia americană au sugerat că insurgenţii ar încerca să întoarcă soarta alegerilor împotriva lui Bush, aşa cum teroriştii au încercat să influenţeze rezultatul alegerilor din Spania din primăvara acestui an. Indiferent de cât de mult vor să câştige alegerile, nici tabăra democrată nici cea republicană nu doresc să vadă campania insurgenţilor din Irak dând roade mai bune decât cea desfăşurată în Statele Unite.
Ana-Raluca Alecu
