PRM sub presiune

Fierbere mare în aceste zile în rândul membrilor PRM Bihor. Atmosfera este „încinsă” de pregătirea listelor parlamentare. Şedinţe de partid cu scântei, jocuri de culise, negocieri, mai mult sau mai puţin oneroase, sunt tot atâtea „obstacole” în calea celor peste 20 de candidaţi ce se vor bate pentru a „prinde” un loc eligibil. Verdictul se va da peste câteva săptămâni, iar surprizele, mai mult sau mai puţin plăcute, sunt pregătite cu „grijă” de către Centrul de la Bucureşti.
Partidul România Mare a avut o comportare sub aşteptări în alegerile locale. Adepţii lui Vadim Tudor nu au obţinut decât circa 6% din preferinţele bihorenilor, situându-se sub media naţională a partidului. În aceste condiţii, nu este exclus ca la definitivarea listelor pentru Parlament, Centrul de la Bucureşti să intervină şi să-şi impună favoriţii. Cel mai vehiculat nume ce urmează a fi „paraşutat” pe listele PRM Bihor este al lui Mircea Ifrim, decanul Facultăţii de Medicină din Oradea. Acesta a obţinut în 2000 un loc de deputat pe listele PRM Maramureş, însă, nefiind agreat acolo, i se caută un loc mai călduţ. Posibilitatea ca Bucureşti-ul să-şi impună oamenii pe liste este cuprins chiar în statutul PRM şi a fost confirmat şi de către Gheorghe Funar, secretarul general al partidului, prezent la Oradea. Peremiştii bihoreni evită să se pronunţe în public în legătură această candidatură-surpriză, însă este clar că ei nu o agrează, mai ales că există un precedent dezastruos din 2000. Atunci Corneliu Vadim Tudor l-a impus pe avocatul Vasile Duţă cap de listă la Senat. Ulterior, acesta a părăsit PRM şi a trecut la PSD, iar acum se află în colimatorul PNA.

Vor la putere cu orice preţ

Strategia adoptată pentru alegerile din noiembrie prevede accederea „cu orice preţ” la putere. PRM vrea să câştige alegerile prezidenţiale şi să obţină cel puţin 21% din voturile pentru parlament, scor care să-i asigure participarea la guvernare. Că PRM s-a săturat să mai facă opoziţie şi că doreşte să iasă din starea de izolare a fost subliniat atât de preşedintele PRM Bihor, Paul Magheru, cât şi de şeful său de cabinet, Sorin Husăsan. „Toate acţiunile noastre vor fi orientate spre a accede la guvernare. Pentru aceasta suntem dispuşi să facem şi mici compromisuri”, a anunţat prim-vicepreşedintele Sorin Husăsan.
Chiar şi aşa, PRM nu vrea să abdice de la linia şi discursul său critic, anti-corupţie practicat la adresa guvernanţilor, fie din PSD fie din Alianţa PNL-PD. Gheorghe Funar i-a asigurat pe peremiştii bihoreni că nu se va face nici o alianţă cu PSD şi le-a recomandat să ia distanţă faţă de partidul de guvernământ. Cum vor reuşi să împace şi capra şi varza, rămâne marea dilemă a peremiştilor. Pe de o parte, în campania electorală, ei vor avea o atitudine critică faţă de celelalte forţe politice, dar pe de altă parte, peremiştii trebuie să-şi lase suficiente portiţe deschise pentru ca, după alegeri, să poată fi consideraţi parteneri dezirabili la guvernare.

Doar trei vor fi norocoşi

Obiectivul PRM Bihor pentru alegerile parlamentare a fost fixat la două locuri de deputat şi tot atâtea de senator, adică scorul obţinut şi în anul 2000. Scorul modest obţinut în alegerile locale, îi face însă, şi pe cei mai optimişti, să calculeze cu grijă şansele de reuşită. Deşi în public declară că cele patru fotolii de parlamentar pot fi uşor obţinute, peremiştii bihoreni s-ar mulţumi şi cu mai puţin. Dovadă stau bătăliile ce se dau pentru locurile fruntaşe de pe cele două liste. Mai este luat în calcul, eventual, şi un loc 2 la Camera Deputaţilor.
Lista propusă spre validare Biroului Executiv Central de către organizaţia bihoreană cuprinde şase nume pentru Senat şi 15 pentru Camera Deputaţilor.
Pentru Senat, cele mai mari şanse pare să le aibă profesorul Mihai Drecin, asta dacă nu intervine vreo „defecţiune” şi va fi impus un alt universitar în persoana lui Mircea Ifrim.
La Camera Deputaţilor, prima poziţie îi este rezervată deputatului Paul Magheru, preşedintele PRM Bihor. Bătălia cea mare se va da pentru locul doi, considerat încă eligibil. Candidaţii cu greutate nu sunt puţini. Sunt vehiculate numele consilierului judeţean, Gârba Vasile, dar şi a fostului securist, avocatul fraţilor Micula, Ioan Cigan. În ultima clipă, în cursă s-a înscris şi Florian Pantea, candidatul PRM la Primăria Oradea. Chiar dacă scorul obţinut în alegerile locale nu l-ar recomanda (a obţinut doar 3,45% din sufragiile orădenilor), Pantea are avantajul că îşi poate susţine singur candidatura din punct de vedere financiar, fiind patronul unei importante firme de construcţii din judeţ. Pe listă figurează şi două femei, Iova Anamaria şi Zaharia Lioara, însă mai mult pentru imagine, căci şansele lor sunt destul de reduse. De asemenea, nu mai puţin de cinci reprezentanţi ai oragnizaţiei de tineret sunt şi ei incluşi pe lista trimisă la Bucureşti. În faţa jocurilor de interese din organizaţia de seniori, singura lor şansă de a „prinde” un loc eligibil constă în susţinerea Centrului. Cel mai bine văzut este preşedintele OTPRM, Felix Cozma care ocupă şi poziţia de consilier judeţean.

Relaţii „nefireşti” cu fraţii Micula?

Una dintre cele mai sensibile probleme ale PRM Bihor o reprezintă relaţiile pe care mai mulţi lideri ai filialei le-au dezvoltat cu controversaţii magnaţi, Ioan şi Viorel Micula.
Printre liderii PRM care se află în relaţii apropiate cu trustul Transivania se numără preşedintele filialei, Paul Magheru, preşedintele PRM Oradea, Mihai Drecin, dar şi consilierul judeţean, Vasile Gârba sau Ioan Cigan. În acest sens curg şi declaraţiile unor lideri de vârf ai PRM Bihor. Întrebaţi ce poziţie adoptă vis-à-vis de scrisoarea trimisă de şefii administraţiei locale către fraţii Micula, aceştia au adoptat poziţii favorabile celor doi magnaţi.
„Aşteptăm să vedem argumentele părţilor, ce spun toţi. S-au făcut afirmaţii deosebit de importante, să nu spunem grave, de ambele părţi. Împrejurarea că o parte este formată dintr-o coaliţie anacronică ne face să ne întrebăm ce îi mână în luptă? Ce interese pot avea primarul şi viceprimarul pedişti cu preşedintele şi viceprimarul udemerist, alături de prefectul şi vicepreşedintele de consiliu judeţean de la PSD? Această scrisoare aduce o lumină tristă asupra stării reale a municipiului şi judeţului. Vor să fie la putere încă patru ani să fure şi cloşca, că până acum au furat numai ouăle. Nu suntem partizanul fraţilor Micula, dar mă întreb cine e acum la putere în judeţ, că fraţii nu sunt”, a declarat Ioan Cigan.
„Eu văd acest conflict ca o luptă între un capital naţional şi unul internaţional. La prima vedere, firmele fraţilor Micula au un capital românesc, în timp ce dincolo şi preşedintele Consiliului Judeţean şi PD şi parte din PSD sprijină firme străine. Este vorba despre un alt tip de internaţionalism, nu cel proletar, ci al înstăriţilor”, a declarat Mihai Drecin în calitate de purtătorul de cuvânt al PRM Bihor. Pentru conformitate, credem că se cuvine o precizare ce i-a scăpat şi distinsului istoric. Conform statisticilor Camerei de Comerţ şi Industrie Bihor, în clasamentul privind ţările de provenienţă ale investitorilor conduce Suedia! Şi surpiză! Cea mai importantă companie străină din Bihor este grupul de firme Transilvania, patronat de fraţii Ioan şi Viorel Micula. Întreprinderile European Food, Transilvania General Inport Export şi European Drinks ocupă primele trei locuri ale clasamentului. Mai mult decât atât, se pare că nici unul din cei doi fraţi Micula nu au renunţat la cetăţenia suedeză. În aceste condiţii, ne întrebăm şi noi cine reprezintă cu adevărat capitalul autohton?
„Apropierea” dintre vârfurile PRM Bihor şi grupul de firme Transilvania merge într-atât de departe încât cei doi magnaţi bihoreni sunt dispuşi să contribuie chiar şi la finanţarea campaniei electorale. Asta explică într-o oarecare măsură şi „tăcerea” lui Vadim Tudor. Conform unor surse de partid de la nivel central, pentru a accede la un loc eligibil, doritorii vor trebui să scoată din buzunar circa 250 de milioane lei, bani ce vor trimişi la Centru. În plus, candidaţii vor trebui să-şi acopere şi cheltuielile din campania electorală.

BOXĂ
Alianţă electorală cu BNS
Consiliul Naţional al Blocului Naţional Sindical a aprobat cu majoritate de voturi protocolul de colaborare în plan politic între Blocul Naţional Sindical, Partidul Blocul Naţional Democrat (braţul politic al sindicatului) şi Partidul România Mare.
În conformitate cu prevederile acestui protocol, Partidul Blocul Naţional Democrat va avea 5 locuri eligibile la Senat şi 10 locuri eligibile la Camera Deputaţilor pe listele PRM. De asemenea, programul politic al PBND şi strategia BNS vor fi incluse în platforma program a partidului.
Cei 15 candidaţi vor fi desemnaţi de către Biroul Executiv al BNS (într-o şedinţă extraordinară la care vor participa toţi preşedinţii de federaţii şi reprezentanţi ai filialelor judeţene) împreună cu Partidul Blocul Naţional Democrat. În schimb, sindicaliştii din BNS vor fi îndrumaţi să susţină PBND, precum şi candidatura lui Vadim Tudor la funcţia de preşedinte al statului.
În Bihor, sindicaliştii păstrează deocamdată tăcerea asupra formaţiunii politice generate. Liderul BNS Bihor, Nicolae Morgovan susţine că în nici într-un caz nu va fi el persoana care să conducă PBND în Bihor. Conducerea noului partid va fi prezentată în perioada imediat următoare. Despre viitorul preşedinte de filială, Morgovan a ţinut să precizeze doar că va fi o persoană care „nu va putea fi atacată pentru aspecte din trecutul său”.
În ceea ce priveşte opţiunea pentru PRM, Morgovan susţine că partidul lui Vadim Tudor a fost singurul care a invitat BND la discuţii, a fost interesat de strategia Blocului Naţional Sindical şi, nu în ultimul rând, „a făcut singura ofertă de locuri eligibile în parlament pentru membrii noştri de sindicat”.
Surse din PRM Bihor care au dorit să-şi păstreze anonimatul se declară împotriva colaborării cu sindicaliştii din BNS, mai ales că aceasta ar însemna şi posibile pierderi de locuri pe listele de candidaţi. Nici la nivel central nu există un consens în această problemă, mai mulţi lideri, printre care şi Gheorghe Funar pronunţându-se împotriva protocolului de colaborare. „După experienţa tristă cu revoluţionarii care ne-au părăsit rapid după ce s-au văzut aleşi, acum ne curtează cei din BNS pentru ca unii dintre liderii lor să-şi schimbe statutul de sindicalişti în cel de parlamentar. Nu sunt de acord, iar ideea nu este agreată de mai mulţi din conducerea partidului”, declară surse din PRM.

Victor Papp