Raportul GRECO referitor la România arată că percepţia publică privind un nivel redus al corupţie în anumite ţări ar putea fi înşelătoare.
În raportul său anual, GRECO analizează măsurile pe care le-au luat cele 49 de state membre împotriva corupţiei în 2018, în special în privinţa parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor.
„Corupţia are consecinţe devastatoare pentru drepturile omului, pentru democraţie şi statul de drept. Statele membre au făcut progrese pentru a adopta măsuri prin care să prevină şi să combată corupţia, însă multe altele rămân de făcut. Recomandările GRECO nu sunt opţionale. Guvernele, parlamentarii şi alte autorităţi naţionale trebuie să îşi arate angajamentul în lupta împotriva corupţiei prin implementarea deplină a recomandărilor GRECO”, a declarat Thorbjørn Jagland, secretarul general la Consiliul Europei.
Marin Mrčela, preşedintele GRECO, a declarat că „nicio ţară nu este imună la corupţie. Toate ţările, indiferent de poziţia lor pe indexul de percepţie, sunt obligate să ia măsuri concrete pentru a preveni şi combate corupţia”.
În cazul României, raportul GRECO notează că a fost făcută o serie de recomandări privind reformele justiţiei.
„GRECO este de asemenea îngrijorat de obiectivele unor anumite amendamente la unele proiecte de drept penal şi la procesul legislativ iniţiat în decembrie 2017 şi la potenţialul acestora de a avea un impact negativ asupra eforturilor ţării privind anticorupţia”, se arată în raport.
Instituţia anunţă că urmează să analizeze implementare recomandărilor de către România în iunie 2019.
În momentul de faţă, România se află printre ţările cu numărul cel mai mare de recomandări GRECO neimplementate sau implementate doar parţial.
Citeste si Ministrul Justiției dă explicații azi vizavi de raportul GRECO
