Femeia este o adevărată celebritate a Clujului vechi,mărturisind că a făcut cinste la „jumătate de Mănăştur”când lucra pe post de chelneriţă la un restaurant din cartier. Povesteşte, la I.M.L.Cluj, că a fost atacată de un necunoscut,în faţa unui bloc de pe strada Aurel Vlaicu, ajungândapoi la U.P.U. în stare de inconştienţă, unde a mai avut un ghinion: cineva i-a furat şi telefonul mobil. Totul, după ce băuse câteva pahare de vin, chiar de „Mărţişor”, la locuinţa unui vecin mai tânăr, a cărui soţie era plecată de acasă şi apoi pornise spre o brutărie din zonă să comande prescură pentru slujba de duminică! În schimb, poliţiadeclară că incidentul a avut loc la domiciliul bărbatului, femeia refuzândcu hotărâre să întocmească plângere afirmând că s-a lovit după ce s-a împiedicat în apartament!
„Sunt în conflict vechi cu poliţiştii”
Doamna Olimpia, „atinsă” bini-şor la ochiul stâng, unde are o vânătaie vizibilă, este o per-soană pornită pe multă lume. Voluntară şi vorbăreaţă pare a fi corespondentul feminin al conceptului „rebel fără o cauză”, aflată în război cu toată lumea: cu poliţiştii din cartier, cu vecinii şi chiar cu soţul care a părăsit-o, în tăcere, în urmă cu trei ani, fără să-i ofere vreo justificare.
Fostă chelneriţă de profesie, poveştile sale au multe conexiuni cu „materialul de bază” al fostei sale meserii sale, alcoolul, acestea pornind sau sfârşindu-se tot cu „Domnia Sa”, semn că – în deplină consecvenţă cu munca de o viaţă – Olimpia îi acordă importanţa şi respectul cuvenit, Lui şi „culturii” care o promovează acesta! Povesteşte Olimpia, intrigată, după ce a îndeplinit formalităţile necesare pentru a fi văzută de medici, că incidentul a avut loc în după-amiază zilei de „Mărţişor”. Dar nu înainte de a face haz de necaz, în faţa angajaţilor inst-ituţiei, constatând amar că tocmai în această zi, când celelalte femei sunt iubite şi dezmierdate, ea a primit cadou un astfel de mărţişor! „Tocmai ieşisem de la apartamentul unui prieten al lui tata de pe Aurel Vlaicu, în jurul orei 14.00 , 15.00 sau 16.00 şi, brusc, am fost lovită din spate de o persoană necunoscută.
Băusem la el câteva pahare de vin şi am zis să mă duc până la brutăria din vecini, ca să comand o prescură pe care s-o duc duminică, la biserică. Apoi, din momentul acela, când mă aflam la circa 300 de metri de blocul meu – somn adânc, n-am mai ştiut nimic: m-am trezit doar la U.P.U. când cei de acolo îmi acordau primul ajutor! Apoi, am avut un alt necaz: i-am dat unui angajat telefonul să mi-l pună la încărcat, dar cred că nu l-am mai primit înapoi. Ei au insistat că mi l-au înapoiat şi că lucrul acesta se poate distinge lesne pe cameră, dar eu – pur şi simplu – m-am trezit că nu-l mai am, aşa că n-am putut să-mi sun prietenii ca să vină şi să mă ia de acolo! Apoi, alt lucru ciudat: nu aveam niciun act la mine, dar cei de la U.P.U. aflaseră CNP-ul meu, probabil de la poliţie fiindcă am avut cu ei câteva clinciuri de-a lungul timpului. Am mai fost amendată odată sub motivul că le deranjez ancheta, asta după ce mi s-au furat biletele de avion spre Dubai, împreună cu plasele, când băusem un pahar la o pizzerie, de bucurie că urma să zbor la fiica mea. Altă dată mi-a furat banii, telefoanele şi buletinul un taxi-metrist – dar tot eu am fost cel care a furnizat hoţul poliţiei şi totul s-a rezolvat.
Cu o altă ocazie m-am certat cu poliţia după ce băusem un pahar de vin, la „Magnolia”, iar chelnerii i-au chemat pentru că am refuzat să plătesc consu-maţia. Păi, cum să plătesc dacă eu nu am băut cât au zis ei – şi credeţi-mă că ştiu ce vorbesc, doar am fost chelneriţă atâta timp”, îşi încheie femeia relatarea, cu aceeaşi privire neclintită şi dârză.
„Cineva pe care-l ştiu mă urmăreşte permanent”
O rog să-mi detalieze povestea cu furtul biletelor pentru Dubai, la care aceasta marşează, fără ezitare: „Atunci, pe 13 septembrie 2018, am intrat la Pizzeria Toskana din Mărăşti, să sărbătoresc primirea biletelor dus-întors spre Dubai, unde urma să zbor ca să-mi vizitez fiica şi nepoţeii. Dar n-am ajuns acolo pentru că cineva mi-a furat tot ce aveam la mine: paşaport, bilete, telefoane, bani, până şi cheile de la locuinţă! Ştiu exact cine-i hoţul, o femeie care m-a urmărit, dar poliţia nu l-a găsit, deşi l-am indicat cu precizie! După ce-a trecut termenul de plecare m-am trezit că cineva mi-a pus cineva o plasă în faţa uşii, cu biletele pentru Dubai – însă fără telefoane. Mi-a plătit fata drumul, din nou, cu alţi bani, de-am ajuns până la urmă la ea – însă cu o întârziere de vreo trei săptămâni”! Îşi aminteşte încă ceva şi izbucneşte din nou: „Şi acum două săptămâni i-am chemat pe poliţişti după ce un bărbat, o cunoştinţă de-a mea, mi-a spart uşa de la intrare. Era băut şi dorea cu orice preţ să intre la mine, dar eu n-aveam chef să-l primesc, fiindcă nu-s obligată să las în casă pe oricine…
Iar poliţiştii au refuzat să-i facă dosar penal pentru violare de domiciliu, zicând că uşa a fost doar „uşor forţată”. Păi, cum „uşor forţată”, când la mine a avut loc chiar o violare de domiciliu”? Arată mai departe că cineva – care o urmăreşte în permanenţă – e de vină pentru tot ce i se întâmplă: „Până şi sâmbătă, după ce m-am întors de la U.P.U., în faţa uşii mă aştepta plasa cu clementine pe care o aveam la mine în momentul când am fost bătută în stradă”. Cuprins de o bănuială, o întreb apoi cine-i prietenul la care băuse vin înainte de a fi bătută, la care-mi răspunde că e vorba de un fost prieten al tatălui său, în vârstă de aproximativ 53 – 54 de ani…
O chestionez puţin asupra faptului dacă n-ar fi posibil ca tocmai el el să fi fost autorul agresiunii, însă neagă cu hotărâre acest lucru. Totuşi, mărturiseşte că ştie din bârfele vecinilor că acesta e un bărbat violent, care-şi bate soţia de-o stinge… Este invitată în cabinetul de consultaţii. Se întoarce după câteva minute cu un certificat în care legiştii i-au recomandat între opt şi nouă zile de îngrijiri medicale. O întreb, la final, văzând-o că se pregăteşte de plecare, dacă nu s-a întrebat vreodată dacă nu cumva tocmai Alcoolul e vinovatul de toate păţaniile neplăcute care i se întâmplă în viaţă.
Stă o clipă în cumpănă, apoi îmi răspunde: „Când e vorba de alcool, s-ar putea să aveţi dreptate. M-a pus pe gânduri şi o întâmplare pe care am auzit-o la Radio Renaşterea – post care-l ascult tot timpul, după cum tot citesc şi cărţi de rugăciune, de care nu mă despart niciodată. Cică, un om când i s-a oferit un pahar de băutură l-a întrebat pe cel care i-o oferise: „Ce rău ţi-am făcut ca să mă pedepseşti astfel, ca pe duşmanul tău cel mai mare”? Pildă care, recunosc, m-a cam mişcat”. O rog să-mi permită să fac o poză ochiului său tumefiat şi mă pregătesc să realizez doar un detaliu, la care doamna Olimpia îmi spune că nu-i nicio pro-blemă dacă-i imortalizez întreaga figură, ea nevând nimic de ascuns. Apoi, după acestă operaţiune, femeia îşi îndreptă spinarea, ia din nou cunoscuta sa atitudine fermă şi părăseşte instituţia medicală clujeană.
Punctul de vedere al I.P.J.Cluj
“La data de 1 martie, politiștii au intervenit pentru aplanarea unui conflict iscat între doi vecini, într-un imobil de pe strada Aurel Vlaicu, din Cluj-Napoca.
O femeie prezenta leziuni şi a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale. Aceasta nu a dorit să formuleze vreo plângere penală, anunţând organele de poliție că leziunile au survenit în urma împiedicării și căderii acesteia.
Cei în cauză au primit îndrumări legale pentru continuarea cercetărilor şi stabilirea împrejurărilor exacte în care s-a produs incidentul”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Carmen Pompaş, purtător de cuvânt al I.P.J.Cluj.
