A stiut Presedintele? Daca da, este cu atat mai grav!

Stirea ca Presedintele Romaniei a semnat un decret de angajare in demnitatea de consilier prezidential pentru Afaceri Strategice, Securitate si Politica Externa pe Iulian Chifu, a surprins pe foarte multi analisti specializati pe problematica EST. A surprins pentru ca judecand dupa actiunile intreprinse de Iulian Chifu, actiuni reiesind dintr-un memorandum guvernamental din mai 2005, acesta ar putea fi suspectat de actiuni in favoarea „frontului anti-românesc existent încă în spaţiul politic al Republicii Moldova”, adica in favoarea rusilor.Memorandum-ul si comentarii pe marginea acestuia au mai fost facute in presa din Romania si de dincolo de Prut in 2005. Intre timp „eroii” raportului au avansat, probabil sprijiniti fiind din umbra de forte care au incercat sa acopere, „din motive de siguranta nationala”, si acuzele de „abuz de putere, trafic de influenţă, deturnare de fonduri, înşelăciune”, de care erau acuzati de secretarul de stat de la vremea aceea, Mihai Gheorghiu.Pentru ca nu credem ca Presedintelui Romaniei i-a fost prezentat memorandumul respectiv inainte de angajarea lui Iulian Chifu, Romanian Global News reia cateva din pasajele care se refera la proaspatul consilier prezidential. In cazul in care memorandum-ul a fost pierdut suntem gata sa-l punem la dispozitia Administratiei Prezidentiale in integralitatea sa.Facem acest lucru pentru credinta ca institutiile statului roman trebuie sa ramana in afara influentei diferitelor grupari din cadrul serviciilor secrete, cu atat mai mult atunci cand gruparile respective sunt suspectate ca nu ar apara interesele romanesti.Romanian Global News

11 mai 2005

A P R O B,

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

PRIM MINISTRU

M E M O R A N D U M

De la: Mihai Gheorghiu, secretar de stat coordonator al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Tema:  evaluarea proiectelor derulate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în cursul anului 2004 în Republica Moldova

În cursul lunii aprilie 2005, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a iniţiat o evaluare internă a desfăşurării proiectelor şi programelor finanţate în cursul anului 2004 în Republica Moldova.   Materialul anexat reprezintă însumarea tuturor rapoartelor şi notelor realizate, care au avut drept obiectiv evaluarea unei părţi importante a proiectelor şi programelor desfăşurate de Departament în Republica Moldova.

Au fost examinate peste 1.500 de pagini de documente–contracte, note justificative, chitanţe, borderouri, facturi, ordine de plată, pe de o parte, la care s-au adăugat întâlniri şi discuţii cu mai multe zeci de persoane implicate în derularea proiectelor şi programelor menţionate, precum şi cu specialişti români şi străini care cunosc date privind situaţia din Republica Moldova.În cursul anului 2004, din 159 de proiecte de finanţare derulate de Departament, cu un buget de 147.940.000.000 ROL, 54 au fost dedicate Republicii Moldova, cu un buget de 105.000.000.000 ROL. Proiectele analizate în cuprinsul rapoartelor din acest material sunt în număr de 23 şi, ca pondere financiară, reprezintă peste jumătate din fondurile dedicate Republicii Moldova şi peste o treime din fondurile totale ale DRP. Din acestea, doar 3-4 proiecte au fost finalizate corespunzător, restul, a căror valoare depăşeşte 20.000.000.000 ROL, prezintă grave carenţe: absenţa documentelor justificative ale plăţii efective (chitanţe fiscale, dispoziţii de plată, ordine de plată), selecţii de oferte şi achiziţii fictive, prestări de servicii inexistente, contabilitate dublă, copii falsificate ale facturilor fiscale, nerespectarea termenilor contractuali, fals şi uz de fals, posibile deturnări de fonduri.Există motive de a considera că este necesară, în cazul unora dintre proiectele de finanţare, intervenţia organelor de anchetă penală.Majoritatea contractanţilor din Republica Moldova s-au dovedit a fi neloiali, nesinceri, au cheltuit cu iresponsabilitate fondurile publice, fiind, în cel mai bun caz, lipsiţi de calităţi manageriale. Este imposibil de tratat subiectul  modului în care s-au derulat finanţările către Republica Moldova fără a observa semnificaţiile de ordin politic. În toate proiectele nefinalizate sau defectuos finalizate se întâlneşte aceeaşi ecuaţie: un grup restrâns de persoane au distribuit clientelar, pe criterii cu totul străine interesului naţional, sume de bani unor reprezentanţi ai unor organizaţii din Republica Moldova  fără a urmări finalitatea reală a cheltuirii sumelor decontate. Acest mic grup de persoane, care include şi funcţionari guvernamentali, precum şi persoane care gravitează în jurul unor centre de putere politică aparţinând foştilor guvernanţi, se poate face vinovat de abuz de putere, trafic de influenţă, deturnare de fonduri, înşelăciune.Pe lângă irosirea fondurilor publice şi a utilizării necorespunzătoare a acestora, se adaugă dezinformarea cu bună ştiinţă a opiniei publice şi a autorităţilor româneşti şi străine, prin rapoarte şi „analize” lipsite de orice relevanţă şi prezentate drept materiale rezultate ca urmare a unor investigaţii costisitoare. Grupul responsabil de toate acestea şi-a propus şi a reuşit în mare măsură arogarea rolului de instanţă de analiză şi interpretare a problematicii spaţiului ex-sovietic şi, cu precădere, a Republicii Moldova. Prezentându-se în mod fraudulos drept experţi aflaţi în legătură instituţională cu organizaţii guvernamentale şi foruri diplomatice, asociind numele României în numeroase ocazii cu activitatea lor, au prejudiciat credibilitatea instituţiilor româneşti şi au adus importante deservicii imaginii României.În deplină înţelegere cu parteneri din Republica Moldova, grupul din România a participat la irosirea resurselor care puteau fi utilizate în beneficiul comunităţii româneşti din Republica Moldova. Acţiunea conjugată a acestei categorii de „specialişti” se constituie într-un prejudiciu de ordin simbolic şi material, care se adaugă, într-un mod nefericit, răului îndurat de populaţia românească din Basarabia sub opresiunea regimului rusofil comunist. Cu sau fără intenţie, „contribuţia” grupurilor menţionate a reprezentat un avantaj în beneficiul frontului anti-românesc existent încă în spaţiul politic al Republicii Moldova. Trebuie, de asemenea, remarcat că iniţierea, derularea şi finalizarea proiectelor a fost permanent coordonată de funcţionari MAE, astfel încât se poate trage concluzia că DRP a fost tehnic preluat, pe relaţia Moldova, de către MAE încă din cursul anului 2004. Desigur, responsabilitatea conducerii DRP nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Incompetenţa funcţionarilor MAE, nici ea nu poate fi pusă sub semnul întrebării, ceea ce trebuie să reducă anumite pretenţii din interiorul centralei MAE privitoare la realocarea relaţiei cu Republica Moldova numai direcţiei de specialitate din MAE.

Având în vedere cele menţionate, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni propune:

1) Realizarea unui control de fond de către Corpul de control al Primului-ministru asupra oportunităţii, legalităţii şi finalizării tuturor acestor proiecte care au angajat resurse financiare ale statului român fără o analiză atentă şi responsabilă asupra eficacităţii şi legalităţii demersurilor demarate.

2)  Încetarea oricăror contacte cu persoane şi organizaţii care, prin activitatea  desfăşurată până în prezent, au prejudiciat interesele României. Întrucât analiza şi cercetarea desfăşurate implică analize mai aprofundate şi specializate, este nevoie de  o investigaţie de ordin contabil. Pentru evaluarea celorlalte aspecte de ordin contrainformativ, care rezultă din configuraţia conexiunilor şi implicaţiilor care apar între diferiţii actori din România şi Republica Moldova, consider că este necesară realizarea unei anchete aprofundate de către reprezentanţi ai serviciilor specializate ale instituţiilor abilitate.

Secretar de stat

Mihai GHEORGHIU

Memorandum-deplasare în Republica Moldova (1-9 aprilie 2005)–12 aprilie 2005

Tema: evaluarea proiectelor şi analiza contractelor

În conformitate cu Ordinul de deplasare nr.1543/31.03.2005, aprobat  de Şeful Cancelariei Primului Ministru şi în baza Mandatului nr. 182/30.03.2005, aprobat de secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, privind deplasarea în Republica Moldova în perioada 1-9 aprilie 2005, am primit ca misiune de serviciu: 

1) evaluarea proiectelor derulate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) în Republica Moldova în anul 2004;

2) analiza contractelor în raport cu evaluarea făcută la faţa locului.

Iata ce scrie expertul care a efectuat evaluarea despre activitatile desfasurate de ONG-urile coordonate de Iulian Chifu si care au utilizat bani publici :

“………

11) Edificarea capacităţilor de gestionare a crizelor (BeCaMe Democratic) – contract de finanţare încheiat cu Centrul pentru Prevenirea Conflictelor & Early Warning – Bucureşti/CPC-EW (contract nr. 1231/ 18.06.2004)

Sumă aprobată: 1.573.850.000 lei;

Sumă cheltuită: 1.528.037.062 lei;

Sumă necheltuită: 45.812.938 lei.

Proiectul „Edificarea capacităţilor de gestionare a crizelor” (BeCaMe Democratic), iniţiat de CPC-EW în cursul anului 2003, a fost structurat pe o perioadă de 3-5 ani. Obiectivele generale ale proiectului sunt: “editarea de analize periodice referitoare la managementul crizei şi dezvoltarea capacităţilor de avertizare timpurie pentru anticiparea posibilelor conflicte, cu impact major asupra societăţii; sprijinirea dezvoltării democratice a instituţiilor societăţii civile; încurajarea exportului valorilor democratice în statele din spaţiul ex-sovietic”.

Cu privire la numărul real al copiilor CD-urilor “editate, printate şi produse” în cadrul proiectului BeCaMe Democratic (10 titluri), nu există nici o modalitate reală, independentă, de verificare. CPC-EW nu a pus la dispoziţia DRP o strategie de difuzare a materialelor, însoţită de documentele de predare-primire. Nu dispunem de nici un fel de evidenţă scriptică din partea presupuşilor recipienţi ai materialelor produse  în cadrul proiectului BeCaMe Democratic în anul 2004 (CD-uri – 10 titluri, analize, avertizări şi rapoarte lunare).

În Raportul de execuţie a Proiectului BeCaMe Democratic 2004 (nr. 350/M.G./22.04.2005), Iulian Chifu, directorul CPC-EW, afirmă că “impactul rapoartelor, buletinelor, avertizărilor emise de CPC-EW faţă de autorităţile cărora le erau destinate respectiv, a fost extrem de puternic şi bine primit. Emiterea rapoartelor de ţară pentru Republica Moldova – ca şi pentru Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Georgia – a adus un plus de imagine şi credibilitate centrului, societăţii civile şi României ca ţară, deoarece a putut să demonstreze existenţa preocupărilor şi a capacităţilor de elaborare şi distribuire a unor rapoarte de ţară de către un think thank autohton. Mai mult, rapoartele sunt citate în publicaţii prestigioase din lume ca şi în rapoartele unor instituţii consacrate prin acurateţea şi calitatea rapoartelor anuale care le produc. Un impact nu mai puţin important l-au înregistrat buletinele publice şi rapoartele de ţară în comunitatea ştiinţifică din România, Republica Moldova şi alte ţări, la nivelul românilor basarabeni şi din Diaspora, ca şi la nivelul cetăţenilor români interesaţi de problematicile expuse.”

Activitatea fundamentală a acestui Centru, care poartă chiar din denumire, într-o form întărită, tautologică, ideea de “prevenire a conflictelor”, ar trebui să fie chiar prevenirea şi predicţia eventualelor evenimente politice şi sociale, care ar putea conduce la situaţii cu potenţial primejdios în regiune. Din pagina de WEB a Centrului, rezultă că ar avea filiale, experţi, grupuri de lucru (Republica Moldova, Azerbaijan, Georgia, Armenia, Ucraina). Activitatea de bază se concretizează în rapoarte înaintate instituţiilor statului, ambasadelor străine, mediilor de informare publică din ţară şi din străinătate (conform afirmaţiilor din raportul de execuţie).

Oprindu-mă asupra conţinutului analizelor, avertizărilor şi rapoartelor lunare prezentate Departamentului de către CPC-EW, ca fiind rezultat al muncii depuse în cadrul proiectului BeCaMe Democratic, am descoperit, luând absolut la întâmplare câteva dintre materiale, că acestea sunt copiate, fără nici un fel de redactare, direct din materialele Agenţiei de Presă “Flux”.

Mai mult, analizele prezentate ca fiind traduse din limba română în limba engleză (pentru care s-au decontat sumele stipulate în contractul de finanţare, conform documentelor justificative prezentate Departamentului de CPC-EW), sunt copiate din materiale publicate pe internet (vezi Anexa). Nu rezultă de nicăieri indicarea copyright-ului, obţinut de la instituţiile cărora le aparţin materialelor. Mai mult, autorii materialelor nu sunt nici măcar menţionaţi, iar paragrafele sunt pur şi simplu luate în devălmăşie cu “copy-paste” de “specialiştii” Centrului.

“Echipa de analişti CpD-Iaşi din R. Moldova” (conform contractului de finanţare  nr. 1231/ 18.06.2004) este constituită din tineri absolvenţi de facultate, fără nici un fel de experienţă investigativă, care nu au făcut altceva decât “copy-paste”, fără o minimă rafistolare a textului, cu ignorarea vădită a oricăror norme metodologice specifice măcar învăţământului mediu. Limba, stilul şi topica sunt precare, iar prezentarea textelor nu satisface nici măcar normele de bază jurnalistice.

Rezultă că Statul Român a plătit aproximativ 7.000 usd pentru a obţine “rapoarte” lipsite de orice valoare reală informativă. Costul unui abonament la “Flux” este de aproximativ 50 usd, iar celelalte materiale extrase de pe internet, proveneau din secţiunile gratuite ale unor fundaţii recunoscute. Eurasian Foundation, Jamestown Institut, CATO Institut, STRATFOR, Jane′s Review şi încă alte câteva instituţii cu specific de cercetare strategică şi geopolitică, pot oferi, contra unor preţuri modice (100-200 usd) analize amănunţite cu adevărat folositoare. Dacă este adevărat că CPC-EW a trimis cu adevărat “rapoartele” tuturor recipienţilor indicaţi în Raportul de execuţie a proiectului, ne aflăm probabil în faţa unui grav deficit de imagine, deoarece oricine ar fi putut obţine, cum am făcut şi eu, dovada plagiatului, ceea ce împinge în ridicol şi deriziune pe toţi cei implicaţi în această poveste, inclusiv pe finanţatori, Departamentul şi Statul Român.

Folosirea numelui României în mod insistent în Raportul de execuţie a proiectului aruncă o pată asupra tuturor instituţiilor patronate de Statul Român sau care folosesc numele României în ocazii similare. La fel de gravă este şi asocierea unor cadre didactice de la… S.N.S.P.A.(Iulian Chifu) la o malversaţiune care are inclusiv aspecte penale: plagiatul, furtul, falsul intelectual sunt infracţiuni prevăzute de codul penal. Se ridică întrebarea: care a fost efectul celor trei seminarii desfăşurate la Chişinău, în perioada august-decembrie 2004, şi cum a avut loc “revizuirea şi îmbunătăţirea calităţii rapoartelor prezentate”?

Contract netransparent, nefinalizat. 

12) Centrul de asistenţă a Mitropoliei Basarabiei (Cam Bas) – contract de finanţare încheiat cu Centrul pentru Prevenirea Conflictelor & Early Warning – Bucureşti (contract nr. 1297/ 21.06.2004)

Sumă aprobată: 428.609.000 lei;

Sumă cheltuită: 361.068.991 lei;

Sumă necheltuită: 67.540.009 lei.

Scopul proiectului CAM Bas constă în organizarea unui Centru de asistenţă din punct de vedere tehnic şi juridic a Mitropoliei Basarabiei pentru înfiinţarea, în perioada iunie-decembrie 2004, a unui număr de 120 de noi entităţi bisericeşti, care se vor constitui, în viitor, în parohii ale Mitropoliei Basarabiei. Obiectivele proiectului au fost următoarele: „identificarea localităţilor româneşti din R. Moldova care nu au biserici ortodoxe; pregătirea dosarelor pentru înregistrarea la Serviciul de stat a parohiilor nou-înfiinţate din R. Moldova şi din străinătate, precum şi a Misiunii Basarabiei pentru Transnistria; pregătirea dosarului pentru reînfiinţarea şi înregistrarea juridică a trei eparhii sufragane ale Mitropoliei Basarabiei; elaborarea statutului pentru organizarea şi funcţionarea Exarhatului Plaiurilor şi pregătirea dosarului pentru înregistrarea juridică a acestuia”.

Inadvertenţă: conform Raportului de execuţie al Proiectului CamBas (nr. 351/M.G./22.04.2005), întocmit de Iulian Chifu, directorul CPC-EW, în perioada 1 mai-20 decembrie 2004 au fost înregistrate 51 de filiale ale Misiunii Sociale „Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei. Conform afirmaţiilor şi a evaluării întocmite de Igor Belei, director al Misiunii Sociale „Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei, înregistrarea filialelor menţionate s-a făcut în cadrul Proiectului „Diaconiile parohiale”, derulat de Departament în colaborare cu Centrul Diaconal „Casa creştină” din Târgovişte.

Contract nefinalizat.

13) Proiectul de asistenţă a Mitropoliei Basarabiei pentru redobândirea proprietăţilor (Red Pro) – contract de finanţare încheiat cu Centrul pentru Prevenirea Conflictelor & Early Warning – Bucureşti (contract nr. 1298/21.06.2004)

Sumă aprobată: 507.151.600 lei;

Sumă cheltuită: 418.288.274 lei;

Sumă necheltuită: 88.863.326 lei.

Scopul proiectului Red Pro, derulat în perioada iunie-decembrie 2004  a fost acordarea asistenţei Mitropoliei Basarabiei pentru identificarea bunurilor şi proprietăţilor ce-i aparţin, precum şi pentru pregătirea metodologiei şi documentelor pentru revendicarea lor. Conform documentelor justificative prezentate de CPC-EW, au fost fotocopiate şi legalizate actele necesare revendicării unui număr de 50 bunuri aflate în inventarul Mitropoliei Basarabiei. A fost elaborată, redactată şi tipărită o carte ce conţine datele şi metodologia necesară promovării proceselor pentru restabilirea dreptului de proprietate şi recuperarea acestor proprietăţi. Conform Raportului de execuţie a Proiectului CamBas CPC-EW (nr. 276/M.G./14.04.2005), au fost autentificate 230 de acte ale Mitropoliei Basarabiei.

Contract netransparent, nefinalizat.

Începând cu anul 1992, o dată cu reactivarea Mitropoliei Basarabiei de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, Vlad Cubreacov a fost persoana-cheie în cadrul proceselor de legalizare a Mitropoliei şi de redobândire a proprietăţilor, procese în care Iulian Chifu şi CPC-EW nu au jucat nici un rol.

Cea mai bună dovadă că acest Centru de „prevenire” este complet inadecvat realităţii, este faptul că nici unul din „rapoartele” şi „avertizările speciale” nepublice (înzestrate astfel cu o pretinsă aură de mister şi un „knowledge” inaccesibil publicului larg), nu au reuşit să schiţeze nici măcar pe departe, în contextul alegerilor din acest an, configuraţiile şi scorurile electorale, test obligatoriu al oricărui centru ce-şi arogă calităţi analitice şi de „early warning”.   Îmi este clar că atât acest Centru, de sub pulpana SNSPA, cât şi Fundaţia Academică „Petre Andrei”-Iaşi,  instituţii private aflate în feuda PSD, au fost alese de către fosta guvernare pentru derularea proiectelor de finanţare din Republica Moldova pe criterii ce privesc mai degrabă principii de afiliere decât de reprezentativitate şi competenţă.

Cunosc personal un număr de cadre ale serviciilor de informaţii, care îmi sunt colegi la cursurile post-universitare şi de asemenea am cunoştinţe în mediul de presă. Ca urmare, pot aprecia că genul de activitate al Centrului pentru Democraţie-Iaşi, al Centrului de Prevenire a Conflictelor & Early Warning prezintă caracteristicile unei „lucrături” de tip securistic, în profundă contradicţie cu normele transparenţei organizaţiilor societăţii civile. Aşa cum am arătat şi mai sus, personal consider că unele dintre lucrările executate de aceste organizaţii ar trebui să fie investigate de organele de anchetă penală. Frauda şi suspiciunea de fraudă marchează deja imaginea Departamentului. Faptul că funcţionari de rang superior ai Departamentului, apropiaţi ai secretarului de stat Titus Corlăţean, dl. director Gabriel Micu şi dl. Subsecretar de stat Nicolae Vulpăşin, s-au arătat drept susţinători entuziaşti ai activităţilor organizaţiilor de mai sus, la care se adaugă şi prezenţa dl. director Gabriel Micu ca fondator al CpD-Iaşi şi consilier în board-ul CPC-EW-Bucureşti ridică mari probleme de ordin deontologic şi nu numai. Îmi este greu să cred că aceştia, la experienţa şi vârsta dumnealor, având la dispoziţie întreaga documentaţie, nu au  sesizat neregulile care sar în ochi la o cercetare sumară.

……

Pe lângă aspectul fraudei intelectuale şi nu numai, se adaugă şi o observaţie ce este de competenţa serviciilor de informaţii şi contrainformaţii. Nu sunt un expert, dar am o observaţie de bun simţ: din programul „Bătălia pentru Transnistria” – „Go For Transnistria”(GFT Rom), preconizat a se desfăşura în cursul anului 2005, rezultă că Iulian Chifu ar fi un fel de „mareşal”, capabil să conducă un grup operativ care ar urma să rezolve problema Transnistria şi să „recâştige” Transnistria (nu se înţelege în favoarea cui? a Republicii Moldova? a României?). Oricine ştie că Transnistria reprezintă a preocupare majoră a Rusiei.

Povestea ar putea avea un caracter de-a dreptul provocator, mai ales dacă ţinem cont de faptul că întreaga „activitate informativă” a organizaţiei lui Iulian Chifu pe teritoriul Republicii Moldova a fost în mod evident monitorizată, dacă nu chiar dirijată de serviciile speciale moldoveneşti, după cum se ştie, subordonate, în mare măsură, serviciilor ruseşti. Sediul CpD Iaşi-Filiala Chişinău funcţionează într-un sediu al PPCD, chiar vis-a-vis de sediul central al  PPCD. Toţi „specialiştii” CpD-Iaşi-Filiala Chişinău sunt membri ai PPCD. Datorită legăturilor sale cu România PPCD a reprezentat întotdeauna o ţintă predilectă a serviciilor ruseşti-moldoveneşti. Faptul că administraţia de la Chişinău nu a utilizat propagandistic „prezenţa spionilor României din sediul PPCD”, pentru a lovi în PPCD, deoarece dispuneau de numeroase mijloace de probă, care le-ar fi permis să califice activitatea Centrului drept activitate de spionaj şi interferenţa autorităţilor României în problemele interne ale „statului suveran moldovenesc”, spune multe.

În continuare, având în minte toate aceste date şi semne de întrebare şi uitându-mă la noul proiect, declarat belicos, adus de Iulian Chifu, personal, afirm cu toată convingerea că ar fi o dovadă de iresponsabilitate promovarea unui asemenea concept în sarcina „mareşalului de la SNSPA”. Cu certitudine, în opinia mea, întreaga activitate desfăşurată de Iulian Chifu în zonă produce reale satisfacţii serviciilor ruseşti. Sub nici o formă şi în nici o împrejurare, „planuri de bătălie” nu se pun pe hârtie, nu se comunică în scris şi în clar, pe documente care pot fi interpretate ca fiind asumate de către Statul Român, care pot fi utilizate de forţe adverse, atât propagandistic, cât şi ca instrumente de compromitere publică pe plan european a instituţiilor Statului Român.

Faptul că, pe numeroase căi, este acreditată ideea, atât în Republica Moldova, cât şi în România, că Iulian Chifu ar fi cadru al unui serviciu de informaţii românesc este întărit de coincidenţa primirii de către acesta brusc a unor fonduri mari, cât şi de imaginea de „controlor” al domeniului de interpretare a zonei. Vasile Stati, un antiromân declarat, autorul celebrului Dicţionar româno-moldovenesc l-a utilizat deja pe Chifu în altă lucrare, „Istoria Moldovei”, unde citează copios o lucrare publicată de acesta, folosindu-l pentru a dovedi implicarea României în operaţiuni cu caracter secret în Moldova. Bucuria lui Chifu de a aşterne pe hârtie planuri fantasmagorice, neapărat „secrete”, misterioase şi belicoase poate deveni o armă primejdioasă în mâna adversarilor României…”