Sebastian Oltean, asistent parental la casa de copii Lukas din Turda, este acuzat că a întreţinut relaţii sexuale cu o fată de numai 12 ani pe care o avea în grijă. Bărbatul a fost arestat preventiv pentru 29 de zile, după ce pe calculatorul său au fost descoperite mai multe fotografii şi filmuleţe cu cei doi. O evaluare psihologică corectă, pentru care era responsabilă Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj (DGASPC), ar fi putut oferi profilul real al asistentului şi fapta sa ar fi putut fi prevenită. Un studiu al ministerului Muncii arată că evaluările întregului personal al DGASPC sunt mistificate.
Asistentul maternal profesionist este persoana fizică, atestată şi pregătită special de către Comisia pentru Protecţia Copilului, care asigură prin activitatea sa creşterea, îngrijirea şi educarea, necesare dezvoltării armonioase a copiilor pe care îi primește în plasament. De aici rezultă că DGASPC este direct responsabilă pentru selectarea asistenţilor parentali. Mai mult, ea are obligaţia de a-i supraveghea şi evalua periodic.
Un psiholog de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj a explicat, pentru Gazeta de Cluj, cum se face selecţia asistenţilor parentali pentru casele de copii de tip familial.
“Deoarece asistenţii parentali au fost consideraţi ca fiind profesionişti care îşi desfăşoară munca la domiciliu, reţeaua a fost structurată potrivit principiului conform căruia asistenţa maternală este o profesie. Recrutarea s-a concentrat şi încă se mai concentrează pe identificarea candidaţilor potriviţi, cu experienţă în creşterea şi îngrijirea propriilor lor copii şi cu un nivel de educaţie care să probeze faptul că au aptitudinile necesare pentru a urma o pregătire teoretică.”, spune psihologul DGASPC.
Potenţialii asistenţi parentali, după ce depun o cerere la DGASPC, sunt evaluaţi de către un psiholog specializat. Criteriile de recrutare asigură faptul că ei sunt capabili să coopereze cu asistenţii sociali şi să lucreze la un nivel profesionist, îngrijind diferiţi copii, până la transferul lor către soluţii permanente.
Aşa cum arată psihologul DGASPC, pot fi atestate ca asistent parental profesionist numai persoanele care, prin comportamentul lor în societate, starea sănătăţii şi profilul lor psihologic, prezintă garanţii pentru îndeplinirea corectă a obligaţiilor care revin unui părinte, referitoare la creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor săi, care au urmat cursurile de formare profesională organizate de serviciul public specializat pentru protecţia copilului sau organismul privat autorizat care efectuează evaluarea pentru acordarea atestatului de asistent maternal profesionist.
În România, din păcate, psihologia nu este luată încă în serios, aceasta mai ales pentru că nu există o cultură socială a consilierii psihologice, aşa cum este în occident. Problema majoră este însă că nici psihologii nu par a se lua în serios, pentru că altfel cum s-ar explica faptul că în urma evaluării psihologice la care se presupune că fost supus Sebastian Oltean nu au ieşit la iveală gravele probleme de comportament ale acestuia. La ce bun o evaluare psihologică profesionistă dacă aceasta nu poate să prevadă tocmai genul de probleme pe care se presupune că le vizează. Mai mult, conducerea casei de copii îl considera un angajat model.
„Tocmai şi-a primit continuare pentru că a fost un om cu experienţă în domeniu, cu referinţe pentru că avea foarte multă răbdare, căldură pe care o oferea”, a declarat Daniela Constantinescu, directorul Casa Lukas.
Calificative mistificate ale personalului DGASPC
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Fundaţia SERA România a realizat un studiu în cadrul proiectului european „Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale a sistemului de protecţie a copilului în România”, care analizează organizarea şi funcţionarea sistemului de protecţie a copilului din România Acest studiu arată că întregul personal al DGASPC-urilor a obţinut calificativul „Foarte bine” sau „Bine” în urma evaluării anuale a performanţelor profesionale.
Autorii studiului consideră că aceste calificative s-au dat pentru a se evita reduceri de personal sau măsuri care să scadă şi mai mult motivaţia.
„Într-un sistem atât de complex precum cel al protecţiei copilului, cu organizare eterogenă şi provocări neunitare, ne-am fi aşteptat la o mai mare distribuţie a rezultatelor evaluării pe o scală a calificativelor, inclusiv «Satisfăcător», «Nesatisfăcător». Există, ca atare, un factor sistemic ce influenţează evaluarea. Deoarece evaluarea are consecinţe asupra promovării, salarizării şi menţinerii raporturilor de muncă, se preferă ca toţi angajaţii să obţină calificative mari pentru a nu fi nevoie să se opereze reduceri de personal în condiţiile în care sistemul deja suferă de o lipsa acută de personal sau să se ia măsuri care să demotiveze şi mai mult personalul. Aceste considerente îndepărtează însă evaluarea de adevăratele ei obiective şi, ca atare, viciază însuşi rezultatul evaluării”, se arată în studiul citat.
În plus, nouă din zece Direcţii au declarat că nevoile de formare profesională rezultă în urma evaluării performanţelor profesionale ale angajaţilor, iniţiatorii studiului arătând că o evaluare obiectivă ar face ca domeniile şi nivelul de formare necesare să fie mai uşor identificabile.
„Dacă tot personalul din Direcţii primeşte la evaluare calificative «Bine» şi «Foarte bine», pentru că «noi considerăm că toţi colegii merită aceste calificative» sau «de ce nu, că doar nu costă nimic, oricum nu ne verifică nimeni», este clar că procesul de evaluare s-a făcut doar pentru că «trebuie făcut», dându-se calificative mari pentru a nu crea probleme personalului şi nu pentru a revizui obiectivele individuale sau pentru a optimiza indicatorii de performanţă”, se arată în aceeaşi cercetare.
DGASPC de la cap se-mpute
Avocatul Poporului demarează o anchetă în cazul fetiţei de 11 ani, violată de un angajat al Casei de tip Familial „Lukas” din Turda. Biroul Teritorial Cluj a cerut poziţia oficială a Direcţiei de Protecţie a Copilului, după ce directorul instituţiei a făcut declaraţii iresponsabile, spunând că “minora şi-a dat consimţământul” pentru actul sexual. În nota de cerere a aprobării de demarare a anchetei, experţii Avocatului Poporului din Cluj arată că „afirmaţiile reprezentantului Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj, Daniel Tămaş, apar a fi cel puţin surprinzătoare, dată fiind uşurinţa cu care se vorbeşte despre existenţa pretinsului consimţământ al unei minore de 11 ani”.
Crina Crainic
